Metode de obtinere
Minereurile (sulfuroase) de metale neferoase contin de obicei 2-4%, rareori peste 7% Cu. De aceea, înainte de a proceda la obtinerea propriu-zisa
a metalului, este necesara o concentrare. Aceasta consta într-o prajire partiala, cu aer insuficient. Cuprul are o afinitate mult mai mare pentru sulf decat fierul, în schimb se oxideaza mai greu decât acesta. De aceea, în timpul prajirii partiale, pirita, FeS2, se transforma în parte în FeS, în parte se oxideaza pâna la FeO si Fe2O3,care se combina cu nisipul de cuart adaugat anume, dând silicat de fier, usor fuzibil, care trece în zgura. În partea de jos a cuptorului se aduna astfel o mata cuproasa, topita, compusa în cea mai mare parte din Cu2S si FeS, cu un continut de 30-45% Cu.
Mata cuproasa este apoi prelucrata într-un convertizor captusit cu caramizi de silice sau mai bine de magnezita. Aerul se introduce prin deschideri laterale. În convertizor, sulfura feroasa se oxideza în oxid de fier, care se combina cu nisipul adaugat, dînd silicati ce se aduna în partea superioara, în stare topita. O parte din sulfura cuproasa trece în oxid cupros, care reactioneaza cu restul de sulfura:
Cu2S + 2 Cu2O - > 6 Cu + SO2
Metalul topit se aduna în partea inferioara a convertizorului. Stratul de mata, dintre stratul de metal si cel de zgura, se micsoreaza în timpul procesului si dispare la sfârsit. Gazele degajate din convertizor, cu 10-14% SO2, se folosesc pentru fabricarea acidului sulfuric. Cuprul brut obtinut (94-97%) mai contine: fier, plumb, zinc, antimoniu, aur si argint, precum si cantitati mici de sulf si arsen, ce nu s-au volatilizat în convertizor.
Îndepartarea acestora se face fie printr-o noua topire în cuptoare cu flacara, obtinându-se un cupru rafinat de 99, 5-99, 8%, fie prin electroliza, care duce la un cupru electrolitic, de peste 99, 9%.
Metalurgia pe cale umeda a cuprului. Pentru minereurile care, nici prin operatii de flotatie, nu pot fi aduse la o concentratie suficienta pentru formarea matei cuproase se aplica o prelucrare pe cale umeda. În acest scop se extrage minereul cu un lichid care transforma cuprul într-o combinatie solubila, iar apoi cuprul este precipitat din solutie ca metal sau sub forma unei combinatii insolubile. Ca lichid de extractie se foloseste, în functie de componenta principala din minereu: apa, solutie de ammoniac, de cianura sau, mai frecvent, acid sulfuric diluat, eventual cu un mic adaos de sulfat feric pentru realizarea unei actiuni oxidante. Precipitarea cuprului metallic din aceste solutii acide se face de obicei prin dezlocuire cu span de fier (cementare ) sau pe cale electrolitica.