Am de facut un proiect la biologie, in care sa scriu despre sfecla de zahar.Va rog, ajutati0ma! Dati-mi va rog un pic din istoria ei(cine a descoperit-o...etc)alcatuirea sfeclei de zahar, plante inrudite cu ea, importanta sa si familia ei!
Dau funda la cel mai rapid si corect raspuns!

Sfecla de zahăr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o plantă bienală, cultivată pentru obţinerea zahărului.
Rădăcina este pivotantă, groasă, gălbuie la exterior şi albă în interior. Tulpina este în primul an scurtă şi înconjurată de un buchet de frunze mari, lucioase. În al doilea an este ramificată şi mai lungă , pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate în inflorescenţă , pe tipul 5 (adică au 5 sepale, 5 stamine şi un pistil) . Florile nu au petale, se numesc apetale (toate florile lipsite de petale se numesc apetale, a=fără). Polenizarea este făcută de vânt(directă) şi de insecte (încrucişată). Fructele sunt mici, sub formă de ghemuleţe, care se numesc glomerule . Fiecare fruct are o sămânţă în interior .
Plante înrudite cu sfecla de zahăr sunt: sfecla roşie , spanacul , loboda . Din rădăcină se extrage zahărul şi resturile de la industrializarea zahărului sunt folositoare în fabricarea spirtului .




Cultura sfeclei de zahar (Beta vulgaris L.) are o veche traditie in Romania. Introducerea ei in cultura este mentionata de vechile tratate de agricultura inca din anul 1832 in Cluj si Brasov. Cadrul legislativ publicat in 1873 a condus la dezvoltarea acestei culturi (pe cca 14.000 ha) si la infiintarea primelor fabrici de zahar la Sascut si Chitila in anul 1876, urmate de alte doua fabrici in Transilvania: Bod in 1889, Targu Mures in 1895 si una la Marasesti in 1897.
In perioada de dupa primul razboi mondial suprafetele cultivate cu sfecla de zahar nu au crescut prea mult. In anul 1938 sfecla de zahar se cultiva pe cca 32.000 ha, de pe care se obtineau 330.000 tone sfecla, respectiv 10.300 kg/ha.
Progrese mari s-au obtinut numai dupa anul 1960, an in care productia de sfecla a fost de aproape 10 ori mai mare decat cea realizata in anul 1938, marcand o perioada de dezvoltare ascendenta a productiei de sfecla in tara noastra. Incepand cu anul 1960 suprafetele cultivate cu sfecla de zahar au crescut, astfel incat in perioada 1980-1990, sfecla de zahar se cultiva in Romania pe cca 250.000 ha, cu o productie medie cuprinsa intre 22-27 to/ha, o productie totala de sfecla pentru prelucrare cuprinsa intre 4500-5500 mii tone
Sfecla de zahar se cultiva pentru radacini,din care prin prelucrare se obtine ca produs principal, zaharul, iar ca produse secundare, melasa si borhotul, folosite in furajarea animalelor si pentru obtinera alcoolului etilic.
Date privind dinamica productiei -perioada 1995-2004
Suprafetele cele mai mari cultivate au fost in 1995 si 1996 de peste 130 mii hectare, iar cea mai mica suprafata cultivata a fost in 2004 de doar 18 mii hectare.
Productia medie cea mai mare ralizata a fost in 2004 de 29 000 kg/ha, iar cea mai mica a fost de 13 000 kg/ha in 2000. Cea mai mare productie totala a fost de 2,8 milioane tone in 1996, iar cea mai mica productie totala pe tara sa rea lizat in 2004 si afost de 550 mii tone sefcla de zahar.
Contracte cu fabricile de zahar.
Sfecla de zahar se cultiva pe baza de contract incheiat intre producatorii agricoli si fabricile de zahar.
Fabricile de zahar asigura samanta, substantele pentru combaterea bolilor si daunatorilor, ingrasamintele chimice si utilaje pentru pregatirea terenului in regim de prefinantare. De asemenea asigura si urmareste tehnologia de cultura. Fabricile de zahar incheie contracte cu producatori agricoli particulari pe suprafete cuprinse intre 0,3 ha si 5 ha iar cu exploatatiile agricole suprafetele pot ajunge si la 200-300 ha.

Zone de favorabilitate
Exista trei zone agroecologice cu pretabilitate pedologica asemanatoare pentru cultura sfeclei de zahar diferentiate climatologic care asigura constanta randamentelor anuale de zahar, indiferent de fluctuatia conditiilor meteorologice anuale.(Zona de centru, Campia de vest si sud si zona Moldovei).
Sfecla de zahar necesita sol uri profunde, fertile, bogate in humus, bine structurate, cu capacitate mare de retinere a apei. Cele mai indicate soluri sunt solurile aluvionare luto-nisipoase, cernoziomurile, brun-roscate de padure, cu panza freatica la adancimi de 2-4 m si pH=6,5-8,0. Aceste soluri sunt specifice zonelor mentionate mai sus.
Cultura de sfecla de zahar asigura conditii pentru practicarea asolamentelor, mentinerea apei in sol, imbunatatirea fertilitatii naturale a solului, are efecte de protejare a mediului inconjurator fizand CO2 si eliberandoxigenul in echivalenta unui ha de padure.

Perioada de vegetatie si de campanie
Perioada de vegetatie 180 zile.
Epoca de semanat - imediat dupa desprimavarare, de indata ce temperatura in sol se realizeaza si se mentine la 4-5°C, la adancimea de semanat care pentru sfecla este de 2-4 cm.
Recoltatul sfeclei de zahar se face atunci cand a ajuns la maturitate, adica atunci cand are continutul cel mai ridicat de zahar, greutate maxima a radacinilor si insusiri tehnologice superioare. Acest lucru se realizeaza in perioada 15 septembrie-15 octombrie functie de data semanatului.
Soiuri de sfecla de zahar
Se folosesc soiuri plurigerme si monogerme.
Plurigerme: Romanesc 7
Monogerme: din import ( Emma, Hilma, Evelina,Dora, Corsica.) Romanesti (Brasov 519, Monorom, Barsa.)


Conditii minime de calitate pentru radacinile de sfecla de zahar
Respectarea STAS 10.603/1975 care prevede conditiile de calitate pentru sfecla de zahar si Ordinul MAPAM nr. 718/2003.
NOTA EXPLICATIVA. Radacinile de sfecla de zahar sunt preluate de fabricile de zahar pentru industrializare. In functie de continutul de zahar din sfecla se pot realiza randamente de extractie, care in ultimii ani s-au situat intre 10 si 14%. Astfel in anul 2004, Zahar Ludus a realizat un randament de 14,250%; Zahar Oradea 12,028%; Fabrica de Zahar Bod 13,408%;Yahar Liesti 10,000%.
In Romania mai sunt viabile un numar de 14 fabrici cu o capacitate de prelucrare de 44 000 to/24h, fata de anul 1989 cand existau 33 de fabrici cu 83.000 to/24 h.

Fabrici de zahar viabile in Romania
Zahar Corabia cap 3000 to /24 ore
Zahar Timisoara - 4000
Zaharul Oradea - 3000
Zahar Arad - 4000
Zahar Ludus - 3000
Zaharul Tg. Mures - 3000
Fabrica de zahar Bod - 2000
Nectar Pascani - 4000
Danubiana Roman - 4000
Zaharul Buzau - 3000
Beta Tandarei - 4000
Zahar Liesti - 1000
Cristal Urziceni - 4000
Zahar Calarasi - 2000
Tehnologia sfeclei de zahăr
Planta premergătoare
Foarte bune: mazărea, cartoful cereale păioase
Nu se recomandă: unde a fost ovăz, rapiţă, cânepă, floarea soarelui, sorg, porumb, monocultură. Sfecla de zahăr revine pe aceaşi parcelă după 4-5 ani.
Aratul:
Oligatoriu dezmeriştitul.
Arătura de vară: 30-32cm:
Arătura de toamnă 28cm:
Pregătirea teren:
Se face toamna prin lucrări de nivelare prin două treceri cu discul prevăzute cu lame nivelatoare.
Pregătirea patului germinativ
Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu combinatorul concomitent cu erbicidarea preemergentă în preziua semănatului la 3-4 cm adâncime.
Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol
Azot
Kg/ha s.a.
Fosfor
Kg/ha s.a.
Potasiu
Kg/ha s.a.
Slabă
160
120
140
Mijlocie
130
100
100
Bună
100
80
60
Fertilizarea de bază cu azot se recomandă a fi făcută toamna cu ¼ din doza sub formă amidică (uree), apoi la semănat-concomitent sub formă amoniacală (complexe), iar restul se aplică cu ocazia lucrărilor de intreţinere.
Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate în fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub arătură sau la pregătit teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul.
Dozele de îngrăşăminte se vor reduce cu 30% dacă se aplică 40t/ha gunoi de grajd după dezmeriştit şi înainte de arătura adâncă.
Sămânţa şi semănatul
Soiuri de sfeclă de zahăr recomandate: Mureş; Polirom; Monorom; Braşov 519; Rizor; Sonya; Roma; Turbo; Neri 1; Orio; Orix; Prisma; Bianca;Evelina; Lenora; Gina; Bianca.
Tratamentul seminţei centralizat: Tiradin 70 PUS (8kg/t); Vitavax 200 (3kg/t); Tachigaren 70 WP (6kg/)
Precizia semănatului este oferită de reglarea semănătorii, echipate corespunzător– prin pierderi minime de plante şi prin control excelent al adâncimii de semănat şi al distanţei între rânduri. Distanţele dintre rănduri vor fi reglate în funcţie de utilajele de recoltare (mecanizate sau semimecanizate).
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol, de presiunea bolilor şi dăunătorilor, de presiunea buruienilor şi de soiul utilizat. Perioda optimă de semănat este primăvara când în sol sunt, la adâncimea de semanat 3-4cm, aproximativ 4-5 grade timp de trei zile consecutiv cu tendinţă de creştere.
Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminţei şi starea fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea patului germinativ, şi de presiunea bolilor la densităţi mărite.
Densitatea neirigat (nr.plante recoltabile/ha): 100 000 – 110 000
Puritatea minimă 98%
Germinaţia minimă 85%
Greutate a 1000 boabe: 14-24 g (sămânţă monogermă); 22-32 g (sămânţă plurigermă)
Cantitate de sămânţă la hectar: 6-9 kg
Adâncimea de semănat: 2-4cm (monogermă); 3-4cm (plurigermă)
Combatere bolilor la sfecla de zahăr în timpul vegetaţiei:
Alert (0,5 l/ha); Score (0,3 l/ha); Impact (0,5 l/ha); Baycor (2 l/ha); Tilt (0,5 l/ha)
Combatere dăunători:
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra dăunătorilor cu unul dintre următoarele produse: Actara 35 WG (0.06 l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05 %); Decis 25 WG (0,2-0,3 l/ha); Fastac (0,01-0,02 l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4 l/ha); Mopsilan (0,06-0,125 l/ha); Regent (0,09-0,1 l/ha); Sinoratox 35 (0,1-0,3 %); Ultacid (1,5 l/ha); Dursban (1,5 l/ha); Azodrin (1,5 l/ha)
Combatere buruieni: Se vor efectua lucrări de praşile şi rărit plantele la 20-22cm precum tratamente chimice în momentele optime de aplicare:
inainte de semanat: Dual EC (3-6 l/ha); Butiran (6-10 l/ha); Mecloran (6-10 l/ha); Olticarb (6-8 l/ha) asociat cu Venzar (0,75-1,5 l/ha).
pe vegetatie:contra monocotiledonate: Agil (0,8-1 l/ha); Gallant super (1 l/ha); Fusilade super (1 l/ha)
contra dicotiledonate: Betanal progres AM (1,5-2 l/ha)-3 tratamente; Betanal AM (2,5 l/ha)-2 tratamente.
contra costreiului din rizomi: Agil (1,5-2 l/ha); Gallant super (4-5 l/ha); Fusilade super (4-6 l/ha)
contra pălămidei: Lontrel 300 (0,3-0,6 l/ha)
Fertilizare fazială:
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38% + microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină)-1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) –2-4l/ha.I
Irigarea
începe din decada a II-a a lunii iunie cu norme de udare de 600mc/ha la interval de 14 zile.
Recoltarea:
Recoltarea se face semimecanizat sau mecanizat când rădăcinile au atis maturitatea tehnologică, respectiv când conţinutul de zahăr este cel mai mare.
Decoletarea mai jos decât nivelul mugurilor vegetativi cu 3 cm produce până la 22% pierderi. Se pot obţine producţii de peste 60000 kg/ha.
Depozitarea :
SE ADMITE STAŢIONAREA SFECLEI, GRĂMEZI MARI ÎN CÂMP, CEL MULT O NOAPTE.