Ametropiile au fost impartite in: defect de corelatie si defect de structura genetica a dioptrilor.
Ametropiile de corelatie survin la ochii in care diferitele componente ale aparatului dioptric sunt cele intalnite in ochiul normal (emetrop), dar intre care nu se face o corelatie armonioasa ca in mod normal.
Defectele (ametropiile) de structura apar prin existenta unor anomalii de structura ale diferitelor elemente care formeaza dioptrul ocular. In anomaliile de corelatie este vorba de variante biologice ale dioptrilor, pe cand in cele de structura exista modificari in conformatia lor, determinate genetic. In raport cu felul in care se formeaza imaginile pe retina, defectele de optica sau ametropiile se impart in: ametropii stigmice sau focale si ametropii astigmice. Ametropiile stigmice sunt hipermetropia si miopia, iar din cele astigmice sunt astigmatismele.
Conditiile de mediu, distanta de la care citim, iluminarea, caracterul literelor etc., pot sa determine in unele cazuri ametropii de valoare mai mica si indeosebi miopia.
Marimea ametropiilor adica excesul sau deficitul de refractie in raport cu ochiul emetrop, se determina in dioptrii.
a) Hipermetropia este deficitul optic ocular (ametropia) in care focarul se formeaza nu pe retina, ci in spatele acesteia. Poate fi consecinta unei dezvoltari insuficiente a diametrului antero-posterior al globului ocular (hipermetropia axiala) sau unei insuficiente de curbura a dioptrilor oculari (hipermetropie de curbura) sau unei modificari, adica scaderii indicelui de refractie a dioptrilor (hipermetropie de indice de refractie, care duce la deficit de refractie).
Fasciculul de raze paralele care vin de la obiectul fixat si patrund in ochiul hipermetrop in stare do repaus, isi va forma focarul inapoia retinei, care va percepe o pata difuza circulara. Hipermetropia este ametropia cea mai frecventa.
In mod constant este intalnita in copilarie, cand ochiul nu este complet dezvoltat. Hipermetropia poate ramane multa vreme nedescoperita. Cand exista, apar semne de oboseala oculara (astenopie de acomodare) cu dureri de cap (cefalee) dupa o lectura prelungita, dureri si congestii oculare dupa eforturi oculare, care ne fac sa o banuim. Aceste simptome oculare se datoreaza faptului ca hipermetropul face eforturi de acomodatie (de punere la punct a imaginii clare) si cand priveste la distanta si cand priveste aproape, incercand prin aceasta sa corecteze o parte sau intregul defect de refractie. Hipermetropia are in majoritatea cazurilor marimi sub +5 dioptrii, exceptional este +15 dioptrii (in deficitele de conformatie de tipul microftalmiei).
Medicul specialist oculist va determina gradul de hipermetropie in mod obiectiv si va indica corectia necesara cu ochelari cu lentile convergente adica de "plus" necesare in raport cu varsta si gradul ametropiei, pentru fiecare caz in parte.
La persoanele tinere vor fi prescrisi ochelari care se poarta permanent, iar la cei peste 45 de ani doua perechi de ochelari, una pentru distanta si alta pereche pentru vederea de aproape, adica de la 35 cm.
Purtarea ochelarilor face sa dispara toata fenomenele de oboseala oculara, sa dea o imagine clara, odihnitoare si un echilibru al intregului organism.
b) Miopia este ametropia, caracterizata printr-un exces de refringenta a dioptrilor oculari, care deierma formarea imaginii obiectelor situate la infinit, intr-un focar in fata retinei. Retina este astfel stimulata de prelungirea razelor incrucisate intr-un focar inaintea ei si imaginea apare sub forma unor cercuri de difuziune, deci o imagine neclara.
In mod frecvent miopia este data de alungirea axului antero-posterior al globului ocular, si mai rar de o crestere a refringentei dioptrilor oculari.
Miopia poate fi impartita in mica, ce nu depaseste minus 6 dioptrii si este o ametropie de corelatie, care nu progreseaza si o miopie boala, care depinde de structura globului ocular, putand sa atinga minus 20, minus 30 dioptrii, numita si miopie progresiva. Aceasta din urma este determinata de o degenerare a fibrelor elastice si colagene sclerale, printr-un defect genetic.
Din punctul de vedere al simptomelor, in miopia mica exista numai o scadere a vederii pentru distanta, iar pentru aproape vederea este buna. In miopiile mari vederea este diminuata atat pentru departe, cit si pentru aproape.
Pentru tratament trebuie consultat un medic specialist oftalmolog, care va indica ochelarii necesari in raport cu gradul miopiei si purtarea unei perechi de ochelari permanent sau doua perechi: una pentru distanta si una pentru aproape, in raport cu varsta.
De asemenea, se va indica o alimentatie bogata in proteine si vitamine, evitarea eforturilor, precum si o igiena a cititului, pastrandu-se distanta de la carte de 35 cm, iar lumina sa nu fie orbitoare, ci sa vina din partea stinga si putin din spate.
Bancile si masa de scris vor fi usor oblice (distanta negativa) si corespunzatoare cu talia copiilor.
Asta e tot ce am gasit. adica destul de apropiat de ceea ce vrei tu restul sunt porcarii
sper ca te-am ajutat >
DaciaRomania întreabă: