imi puteti da va rog niste povesti de groaza pentru halloween? multumesc! dau funda!

Am mai pus odata raspunsul asta dar mi-a placut si il voi mai pune

Sincer nu stiu cat de adevarata e povestea...si mie mi-a spus-o verisorul meu.In 2007 clasa verisorului meu a plecat pentru 2 zile in tabara la munte...cu tot cu noua lor colega.Din cate mi-a zis verisoru meu era venita din anglia recent si era foarte ciudata.
In noaptea aia in tabara,3 baieti si 2 fete au zis sa se distreze si sa joace ascunsea prin padure pe intuneric.Se distrau,numa ca fetele sau indepartat cam mult de tabara ca sai sperie pe baieti.Au stat in padure ceva timp si vazand ca baietii numai vin au luato pe pe cararea ce ducea inapoi in tabara.Doar ca pe cand sa plece au vazut-o de departe pe noua lor ,,colega,, sfartecand un mistret.Una dintre ele mei speriata a luato la fuga si cealalta a ramas in urma.
Sa intors a doua zi dimineata cu cativa profesori si colegi.Au gasito pe cealalta fata moarta in padure .Era aproape rupta in bucati,iar colega cea noua disparuse din tabara si nu sa mai prezentat nici la scoala.Fata cea ramas in viata le-a spus tuturor ce vazuze in padure dar nimeni nu a crezuto,iar de fata cealalta s-a spus ca au sfasiato animalele salbatice desi pe acolo nu erau nici lupi nici ursi.


ra vara si trebuia sa merg cu prietenul meu la un lac din apropiere sa facem baie.Ne-am pregatit sa plecam cand primesc un telefon ca trebuie sa merg acasa .M-am intors si prietenul meu a plecat singur ,cand peste doua ore primesc un telefon ca prietenul meu a facut accident ,cand am auzit am inceput sa plang .Dupa trei zile m-am dus la inmormantare .Seara cand am ajuns acasa m-am pus in pat si am adormit ,pe la 2 noaptea ,dintr-o data ma trezeste ceva ,cand deschid ochii il vad pe prietenul meu care murise ,in momentul acela nu ma puteam misca de frica si imi spunea ca de ce l-am last sa plece singur si atunci a zis ca macar sa ma mai sarute pentru ultima data ,am lesinat si m-am trezit a doua zi dimineata cu o durere de cap si cu geamul deschis de obicei eu nu deschid geamul .Si acum ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a luat din masina ca putteam sa fiu si eu cu el moarta ,si mi-am dat seama ca cineva acolo sus ma iubeste (asta mi-a spus-o o prietena)


alte povesti :


Mireasa moarta

Un tanar frumos la chip si curat la suflet , dintr-un catun indepartat al intinsei Rusii , astepta cu nerabdare sa treaca putinele zile care il mai desparteau de nunta cu o frumoasa fata.Intr-o zi , cuprins de dor si iubire , s-a hotarat sa isi viziteze viitoarea sotie , asa ca a plecat spre satul ei , insotit de cel mai bun prieten al sau.

Cei doi flacai aveau de facut pe jos un drum de doua zile.In cea dintai noapte a calatoriei lor , au facut popas pe malul unui rau.Dupa ce si-au pus burta la cale si au discutat despre cate in luna si in stele , privirea tanarului care urma sa se insoare a fost atrasa de o creanga alba iesita din pamant , cu o forma neobisnuita , asemanatoare osului unui deget de om. Cei doi prieteni au gasit astfel un motiv de gluma si distractie, facand tot felul de presupuneri macabre despre acel bat , pana cand , vrand sa fie mai spiritual decat se cuvenea , viitorul mire si-a scos dintr-un buzunar inelul de casatorie si l-a asezat pe albicioasa creanga cu un straniu aspect.Apoi , a inceput sa sara vioi in jurul batului , inconjurandu-l de trei ori , in timp ce ingana un cantec evreiesc de nunta si imita cu dibacie miscarile si pasul unui dans ritual nuptial.Nu s-a multumit insa numai cu atat , si rostit cu o voce grava si rasunatoare intreg ceremonialul de casatorie evreiesc , in vreme ce amicul sau se prapadea de ras , dandu-si palme peste burta si aplaudand zgomotos.

Distractia nu a tinut prea mult, pentru ca , deodata , pamantul a inceput sa vuiasca si sa se cutremure sub picioarele lor .Locul unde se afla creanga a pornit sa freamate si sa se framante asemeni unui furnicar , afundandu-se inspre interior . Din clipa in clipa, gaura formata in tarana a inceput sa semene tot mai mult cu un mormant deschis , din care a urcat , cu icnete si sunete lugubre , o aparitie inspaimantatoare , un cadavru viu , apartinand unei fete moarte chiar in ziua nuntii ei. Mireasa moarta purta inca o rochie alba de dantela, zdrentuita si sfasiata pe alocuri , lasand la vedere corpul ei descarnat , putrezit , prin care putea fi intrevazuta albeata infioratoare a oaselor .Viermi rosii si paianjeni negri uriasi se zvarcoleau agatati de valul alb de cununie si de trupul altadata infloritor.Cei doi tineri au incremenit de spaima , tremurand din toate incheieturile . In linistea nefireasca care plutea in jur nu se auzea decat clantanitul dintilor lor. "Ah", a murmurat cu o voce cavernoasa hidoasa creatura , " ai jucat dansul de nunta , ai rostit juramintele de casatorie si mi-ai pus verigheta pe deget.Acum suntem sot si sotie si imi cer drepturile mele de nevasta!"

Infrigurati de panica , cei doi au zbughit-o intr-o clipita , alergand intr-un suflet pana in satul fetei care isi astepta nunta. Odata ajunsi acolo , s-au dus direct la casa rabinului ."Rabinule ", a spus , abia tragandu-si rasuflarea , viitorul mire , "trebuie sa te intreb un lucru foarte important.Daca , din intamplare , cutreieri printr-o padure si se intampla sa vezi o creanga iesita din pamant asemanatoare cu osul unui deget , pe care pui apoi inelul de casatorie si dansezi dansul de nunta in timp ce rostesti juramintele de cununie , inseamna ca avut loc cu adevarat o nunta ?"
Cu o expresie extrem de derutata , rabinul a intrebat : " Ai auzit tu despre o astfel de situatie ?" "Ah , nu , desigur " , a ingaimat tanarul , " era doar o simpla intrebare". Rabinul a ramas ganditor, in timp ce mana ii maingaia usor barba sura : " Este o chestiune foarte complicata.Lasa-ma sa ma gandesc cateva clipe ".

Chiar in acel moment , o pala puternica de vant a deschis in laturi usa de la intrare , iar mireasa cea moarta a patruns in incapere , cu pasi inceti si masurati ."Imi cer dreptul asupra acestui barbat , pentru ca si-a pus verigheta pe degetul meu si a pronuntat juramintele solemne de nunta" , a rostit ea cu un glas tunator , in timp ce degetul tremurator ii era intins catre nefericitul tanar.
"Aceasta este intr-adevar o problema foarte serioasa .Trebuie sa ma sfatuiesc si cu alti rabini " , a spus rabinul .In curand , toti rabinii din satele apropiate au fost stransi la un loc , si au inceput sa dezbata chestiunea , in vreme ce ghinionistul flacau isi astepta cu inima la gura sentinta. Mireasa moarta astepta si ea, nerabdatoare , asezata in fata portii , batand nervos dintr-un picior si repetand fara incetare :" Vreau sa ma bucur de noaptea nuntii impreuna cu sotul meu".
Desi era o zi de vara foarte calduroasa , aceste vorbe inspaimantatoare ii faceau pielea gaina tanarului. Pe cand rabinii continuau sa tina sfat , si-a facut aparitia adevarata mireasa , intreband cu ingrijorare ce este cu toata aceasta agitatie.Atunci cand logodnicul ei i-a povestit cele intamplate , ea a inceput sa planga cu lacrimi amare :"Vai, viata mea s-a dus de izbeliste , toate sperantele si toate visurile mele s-au rispit .Nu ma voi mai marita nicicand, niciodata nu voi avea o familie ! "
Imediat ce a terminat de pronuntat aceste cuvinte , rabinii au iesit din casa si au zis : " I-ai pus cu adevarat un inel de aur pe deget , ai dansat in jurul ei de trei ori si ai rostit juramintele de nunta pe de-a intregul ?" Cei doi flacai , adapostiti intr-un ungher indepartat , au dat afirmativ din cap.

Ingandurati peste masura , rabinii s-au retras din nou sa se sfatuiasca.Fata care urma sa devina mireasa a inceput sa planga in hohote , in vreme ce mireasa moarta parea deja sa anticipeze, plina de bucurie , multasteptata ei noapte de nunta.Dupa scurt timp, rabinii au iesit intr-un sir solemn , s-au asezat pe jilturile lor si au anuntat :"Intrucat ai asezat verigheta pe degetul miresei moarte si ai dansat de trei ori in jurul ei spunand juramintele de nunta , acesta casatorie este valabila.Cu toate acestea , am hotarat ca moarta nu are nici un drept asupra cuiva viu."
Murmure si oftaturi de usurare s-au facut auzite din toate partile , cea mai fericita fiind,desigur, tanara fata.Mireasa moarta a urlat cu disperare , ecoul cuvintelor ei facand sa latre toti cainii din sat : " Vai, am pierdut ultima sansa de a trai din nou ! Nu imi voi vedea niciodata implinite visurile ! Totul este pierdut !" .Trupul i-a cazut ca un busten pe caldaram , si, dupa un vaiet prelung , s-a transformat intr-un morman de oase fara viata , acoperite de zdrentuita rochie de dantela
.
Coplesita de compasiune, adevarata mireasa a ingenuncheat in fata gramezii de oase , aranjand cu grija vestmantul alb peste ele , pe jumatate cantand , pe jumatate murmurand : " Nu-ti fie teama , iti voi trai eu pentru tine visele si iti voi implini sperantele.Voi avea eu copii pentru tine, indeajuns de multi copii cat pentru doua femei .Te poti odihni in pace acum, stiind ca ai nostri copii, precum si copiii copiilor nostri vor fi bine crescuti si isi vor aduce aminte mereu de noi".
Cu tandrete , ea a luat in brate ramasitele miresei moarte si , cu pas masurat, le-a purtat pana la rau, unde a sapat un mic mormant in care a asezat trupul cu mainile la piept, una dintre ele asezata peste cea cu verigheta .Apoi a soptit cu infrigurare :" Dormi in pace , iti voi duce eu visele pana la capat si nu te voi uita nicicand.".
Corpul miresei moarte arata implinit si pasnic in noul ei mormant , ca si cum aceasta ar fi stiut ca dorintele ei arzatoare vor fi indeplinite de tanara mireasa.Fata a acoperit trupul fara viata cu rochia alba , aranjand-o cu grija , a aruncat pamant in mormant si a plantat in el flori salbatice de camp .

Tanara femeie s-a intors apoi la logodnicul ei si cei doi s-au casatorit in cadrul unei ceremonii solemne , dupa care au trait multi ani fericit impreuna.Iar toti nepotii lor , stranepotii si strastranepotii lor au aflat la vremea potrivita povestea miresei moarte , astfel incat sa nu fie lasata uitarii nici ea , si nici intelepciunea si compasiunea invatamintelor ei.



Batrana vrajitoare

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, o fetita. Ea era ascultatoare si nu iesea niciodata din cuvantul parintilor sai.

Intr-una din zile le-a spus parintilor ei:
- Am auzit multe despre o vrajitoare batrana si-mi doresc foarte mult sa merg sa o vad! Oamenii spun ca are o casa mare si plina de lucruri minunate!
- Vrajitoarea este o batrana vicleana, care savarseste o multime de fapte pagane, daca o sa te duci sa o vezi nu mai esti copilul nostru!, i-au raspuns parintii.]

Fetita nu a ascultat cuvintele parintilor si s-a dus sa o vada pe vrajitoare. Batrana a intampinat-o intreband-o de ce este suparata.
Fetita i-a raspuns:
- M-am speriat pentru ca am vazut un om negru in dreptul scarilor casei tale.
- Era un miner, i-a raspuns batrana.
- Apoi am vazut un om verde!
- Era vanatorul, i-a replicat ea.
- A urmat un om rosu, i-a zis fetita!
- Acela era macelarul!
- Dar cel mai mult m-a infricosat, a spus fetita, momentul in care am privit pe fereastra si am vazut o creatura cu o fata ciudata imbracata in hainele tale!
- Asta insemna ca ai vazut adevarata fata a vrajitoarei! Pe tine te-am asteptat timp indelungat pentru a primi lumina de care aveam nevoie!

Si spunand acestea, vrajitoarea a preschimbat-o pe fetita intr-un copac si a bagat-o la foc! Dupa ce copacul s-a facut scrum, batrana s-a asezat langa vatra si s-a incalzit spunand:
- Ce bine ma simt! Focul nu a mai fost asa puternic de mult timp!

Fantomele de la miezul noptii

Legenda spune ca orice om care merge in cimitir in mijlocul noaptii de Halloween poate sa vada fantome, dar petul este pierderea propriului suflet.

Intr-o astfel de noapte, un grup de prieteni au hotarat sa vada daca legenda era adevarata. Au mers in cimitir, dar unul dintre ei nu a indraznit si a hotarat sa ramana la intrare. Baietii au inceput sa alerge prin cimitir si o buna bucata de timp nu s-a intamplat nimic. La un moment dat, baiatul ramas in afara cimitirului i-a vazut pe ceilalti indreptandu-se spre el cu niste ochi mari si iesiti din orbite.

A inceput sa tipe, iar oamenii care locuiau in apropierea cimitirului l-au auzit si i-au venit in ajutor. Cand au ajuns, baietii erau morti, iar cel care ramasese in afara cimitirului a amutit si nu s-a putut afla nici pana azi ce se intampla, de fapt, in cimitir in noaptea de Halloween

mai vrei ? mai am


n ciuda originilor sale si a faptului ca este legat de sarbatoarea Tuturor Sfintilor, Halloweenul este inca inconjurat de o aura de mister datorita miturilor sale. Cum se intampla ca in aceasta perioada din an, cu totii suntem fascinati de povesti infricosatoare?

Unul dintre cele mai populare mituri de Halloween este in mod sigur cel legat de felinare sculptate in dovleci numite de americani "Jack-o-lantern". Aceste felinare erau facute la inceput din napi, pentru ca apoi sa se foloseasca dovlecii.

Desigur ca exista si un mit in spatele acestui obiect care trebuie sa existe in fiecare casa in noaptea de Halloween. Acest mit izvoraste dintr-o veche legenda irlandeza care spune ca a fost odata un fermier batran si avar numit Jack Zgarcitul. Acesta era zgarcit, cartofor si avea un temperament foarte urat.

Se spune ca el a pacalit diavolul sa se catere intr-un copac si apoi l-a prins acolo sculptand o cruce pe trunchiul copacului. Diavolul, infuriat, pentru a se razbuna l-a blestemat pe batranul Jack sa cutreiere pentru totdeauna pamantul, fara sa poata intra vreodata in iad sau in rai. Singurul lucru pe care i l-a ingaduit diavolul a fost sa poarte cu el un felinar sculptat intr-un dovleac care sa ii lumnineze calea.



Povestea lui Jack O’Lanterns

Jack O’Lanterns este numele dovleacului care lumineaza casele in noaptea de Halloween.Originea sa este relatata de o poveste irlandeza, despre un barbat numit "Zgircitul Jack ".

Acesta a baut cu Diavolul si, cum nu vroia sa plateasca pentru bautura, l-a convins sa se transforme intr-o moneda de aur pentru a putea plati. Dar Jack a pastrat moneda si a pus-o intr-un buzunar alaturi de o moneda de argint, care facea imposibil ca Diavolul sa isi revina la starea initiala.

Jack l-a eliberat, in cele din urma, pe Diavol, cu promisiunea ca acesta sa nu il deranjeze timp de un an, iar in cazul in care va muri, sa nu ii revendice sufletul. In anul urmator, Jack l-a ademenit pe Diavol si l-a rugat sa se urce intr-un copac pentru a-i aduce un mar. Intre timp, Jack a scrijelit pe scoarta copacului semnul crucii si Diavolul nu a coborit din copac pana nu i-a promis ca nu il va deranja timp de zece ani.

La scurt timp, Jack a murit iar Dumnezeu nu l-a primit in Rai. Nici Diavolul, asa cum s-au inteles, nu l-a primit in Iad nerevendicandu-i sufletul si trimitandu-l afara, in noapte, doar cu un carbune aprins care sa ii lumineze drumul. Jack a pus carbunele intr-un nap si, de atunci, calatoreste pe Pamint.

O data ajunsi in America, irlandezii au adus cu ei obiceiul de a face napi luminosi si de a-I pune in geam, pentru a speria spiritele mortilor si pe cel al lui Jack. Aici au descoperit dovleacul, perfect pentru a-l transforma in "Jack O'Lanterns".

Portretul Theodosiei Burr

Pe 31 decembrie, 1812, frumoasa si vivacea Theodosia Burr, sotie a instaritului Guvernator Josepsh Alston al Carolinei de Sud, si-a parasit plantatia sotului ei si a inceput sa navigheze pe corabia The Patriot spre nord catre iubitul ei tata, faimosul Aaron Burr, in New York City.

La inceputul lui ianuarie vasul a fost acostat la Capul Hatters de catre corabii a Marii Britanii, care erau atunci in razboi cu Statele Unite, dar i-a fost permis sa-si continue calatoria. The Patriot nu a mai fost vazut vreodata sau nu cu siguranta si nici Theodosia.
O furtuna puternica, chira in acea noapte a lovit coasta Carolinei de Nord. Uni spun ca in timpul calatoriei piratii au urcat la bordul vasului, furand toate bunurile si fortand pasagerii si echipajul sa "mearga pe scandura" iar apoi au scufundat vasul. Totusi legenda insista asupra faptului ca Theodosia a supravietuit si a ajuns la mal pe o barcuta, fara nici una din bijuteriile ei, purtand doar un portret cu ea, si cu luciditatea mintilor pierduta. A fost luata in grija de catre un pescar si nevasta lui.

Anul a trecut. In 1869, femeia ciudata s-a imbolnavit si un docotor din orasul Elizabeth a fost chemat sa o ingrijeasca. El a facut tot ce a facut, dar era clar ca ea nu mai avea mult de trait. In timp ce el paraea camera bolnavei, sarmana sotie a pescarului i-a spus doctorului ca sa aleaga orice din casa, pentru ca din pacate nu are bani ca sa plateasca. El a cerut minunatul portret care atarna pe perete, in acel moment bolnava a tasnit din pat strigand "" Este al meu! Nu o sa-ti permit sa-l iei! Eu sunt in drum sa-l vizitez pe tatal meu in New York, si ii duc acest portret al scumpei sale fiice Theodosia!" Astea fiind spuse ea a prins tabloul si a tasnit-o la fuga catre ocean intrand in apa.Ziua urmatoare portretul a fost gasit pe plaja.

Sunt fapte nu legenda, ca doctorul a luat tabloul de pe plaja l-a vandut in orasul sau natal Elizabeth, iar cel caruia l-a vandut, dupa cativa ani vanzandu-l mai departe unui membru al familiei Burr, iar portretul inca mai exista si in zilele noastre.




A fost o data ca niciodata un dovleac portocaliu, rotunjor si domol care crestea linistit in gradina lui. Ziua se bucura de caldura soarelui si de prezenta oamenilor care il ingrijeau, iar noaptea de independenta, linistea si singuratatea de care avea parte. Noapte de noapte, atunci cand nimeni nu mai ramanea in jur, ochii ii luceau in intuneric ca doua felinare, sub lumina blanda a lunii.

Zilele si noptile treceau astfel linistite, si dovleacul crestea, mandru de el, pana in cand a sosit data de 31 octombrie, Noaptea de Halloween.

In aceasta magica noapte, a spiritelor dezlantuite, o vrajitoare grabita spre intrunire a scapat putina pulbere magica de stele, ce rapid s-a raspandit peste gradina. Dovleacul era si el acolo, si si-a ridicat uimit tulpina pentru a vedea mai bine ce se intampla... Se simtea cumva ciudat, si o naluca lua forma din el...

Intai au aparut mustatile ce au inceput sa fremete curioase in adierea vantului din miezul noptii.

Apoi urechile, si la sfarsit ochii de migdala au stralucit poruncitori in jur. Pisica portocalie a pus prima labuta imblanita pe pamant, si a decis ca tot ce vedea in jur este al ei si doar al ei.

De atunci, in fiecare noapte de Halloween, dovlecii fac ochii mari si stralucitori, luminind noaptea, in speranta ca vor mai atrage o vrajitoare care va scapa putina pulbere magica de stele peste ei.