Studii istorice asupra Chiliei și Cetății-Albe, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1900
Operele lui Constantin Cantacuzino, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1901
Despre Cantacuzini, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1902
Istoriile domnilor Țării-Românești cuprinzând istoria munteană de la început până la 1888, I. V. Socecu, București, 1902
Drumuri și orașe din România, Editura Minerva, București, 1904, 292 p.
Istoria lui Ștefan cel Mare: Povestea neamului românesc, Editura Minerva, București, 1904, 336 p.
Priveliști din țară, 1905-1916
Pomenirea lui Ștefan-cel-Mare, Institutul Grafic Minerva, București, 1905
Mărturii istorice privitoare la viața și domnia lui Știrbei-Vodă, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1905
Sate și mânăstiri din România, Editura Minerva, București, 1905, 370 p.
Negoțul și meșteșugurile în trecutul românesc, Institutul Grafic Minerva, București, 1906
Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, Vol. I, Tipografia „Neamul Românesc", Vălenii-de-Munte, 1908, 432 p.
Plângerea lui Ioan Sandu Sturza Vodă împotriva sudiților străini în Moldova, Librăriile Socec & Comp., București, 1912, 11 p. + 1 facs.
Pagini despre Basarabia de astăzi, 1912
Două tradiții istorice în Balcani: a Italiei și a românilor., Librăriile Socec & Comp., București, 1913, 16 p.
Legăturile românilor cu rușii apuseni și cu teritoriul zis "Ucrainian", Editura Pavel Suru și Librăriile Socec & Comp., București, 1916, 61 p.
Sate și mânăstiri din România, Ediția a II-a, Editura Librăriei Pavel Suru, București, 1916, 296 p.
Continuitatea spiritului românesc în Basarabia, Tipografia „Neamul Românesc", Vălenii-de-Munte, 1918
Istoria românilor în chipuri și icoane, Ediția I, Editura Ramuri, Craiova, 1921, 336 p.
Din opera poetică a lui N. Iorga, Editura Ramuri, Craiova, 1921, 431 p.
Mihail Kogălniceanu: Scriitorul, omul politic și românul, Editura Fundațiunei A. I. V. Socec, București, 212 p.
Casandra (poem dramatic în 5 acte); Ovidiu (poem dramatic în 5 acte), Editura Librăriei Socec & Comp., București, 162 p.
Istoria artei medievale și moderne în legătură cu desvoltarea societății, Editura Librăriei Pavel Suru, București, 1923, 298 p.
Cărți representative în viața omenirii - După note stenografiate, Vol. 1-4, Editura Casei Școalelor, București, 1924-1931
Vol. 1, Editura Casei Școalelor, București, 1924, 312 p.
Vol. 2, Editura Casei Școalelor, București, 1928, 158 p.
Vol. 3, Editura Casei Școalelor, București, 1929, 160 p.
Vol. 4, Editura Casei Școalelor, București, 1931, 96 p.
Istoria comerțului românesc - Epoca mai nouă, Tiparul Românesc, București, 1925, 210 p.
Războiul pentru independența României – Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura Națională, București, 1927, 243 p.
Istoria românilor - prin călători, Ediția a II-a, Vol. 1-2, Editura Casei Școalelor, București, 1928-1929
Vol. 1, 1928, 292 p.
Vol. 2, 1929, 228 p.
O viață de om așa cum a fost, Vol. 1-3, Editura N. Stroilă, București, 1934
Vol. 1, Copilărie și tinereță, 320 p.
Vol. 2, Luptă, 320 p.
Vol. 3, Spre înseninare, 250 p.
Istoria literaturii românești contemporane, Vol. 1-2, Editura Adevărul, București, 1934
Vol. 1: Crearea formei, 372 p.
Vol. 2: În căutarea fondului, 322 p.
Sângele lui Minos, Dramă în cinci acte, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1935, 71 p.
"Școala nouă" de istorie : O lămurire definitivă, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1936, 20 p.
Guide historique de la Roumane, Deuxieme edition, Bucarest, 1936, 176 p.
Istoria românilor, Ediția I, 1936-1939
Vol. 1, București, 1936
Partea I: Stămoșii înainte de romani, 272 p.
Partea II: Sigiliul Romei, 346 p.
Vol. 2, Oameni ai pământului (până la anul 1000), București, 1936, 352 p.
Vol. 3, Ctitorii, București, 1937, 358 p.
Vol. 4, Cavalerii, București, 1937, 446 p.;
Vol. 5, Vitejii, București, 1937, 428 p.;
Vol. 6, Monarhii, București, 1938, 518 p.
Vol. 7, Reformatorii, București, 1938, 352 p.
Vol. 8, Revoluționarii, București, 1938, 400 p.
Vol. 9, Unificatorii, Bucurerști, 1938, 402 p.
Vol. 10, Întregitorii, București, 1939, 500 p.
Nicolae Iorga (nume original: Nicu N. Iorga, n. 6 iunie 1871 (S.N. 18 iunie), Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX (20), „rolul lui Voltaire".