Hei. Nu stiu daca pot argumenta afirmatia facuta, dar iti spun ca e adevarat. Nu stiu, pur si simplu, nu am fost niciodata prietena cu un baiat, fara ca unul din noi sa fie atras de celalalt.
Numai bine!
Eu nu cred ca e adevarata...cel putin in cazul meu.
Sunt prietena buna cu un baiat din cls 1 pentru ca avem multe in comun, dar mie nu`mi place de el si sunt absolt sigura ca nici lui de mine.
Deci, referitor la afirmatia ta, depinde de fiecare grup de prieteni in parte.
E adevarat. Adica de ex. o fata si un baiat care se cunosc de vreo 5 ani (sau mai mult)...Sunt sigura ca-s cei mai buni prieteni.
Eu cred ca fraza asta este si adevarata, dar si falsa, in perioade diferite ale vietii. Eu am un prieten baiat de aproape 4 ani si niciodata nu am fost mai mult de atat.
In generala, insa, dupa 2 ani de prietenie cu un baiat, m`am indragostit de el. Bineinteles ca n`a iesit o poveste mare de dragoste, ci ne-am indepartat si ca amici.
Intre un baiat si o fata poate exista prietenie sincera. Ideea e ca, dupa o vreme, fiindca sunt prieteni foarte buni, incep sa`si faca confidente. Practic, prietenul tau ar putea ajunge, la un moment dat, sa stie despre tine mai multe decat stie iubitul tau. Pentru ca iubitului nu`i spui chiar tot, insa prietenului, da. Probabil ca relatia cu iubitul nici n`ar merge prea departe daca ai incepe sa te plangi la el in legatura cu chestii de genul: "vai, manichiurista aia mi-a taiat o unghie stramb" sau "mi se pare ca m`am ingrasat", sau daca i`ai spune ca vecinul tau iti face ochi dulci si tie ti se pare foarte tare chestia asta. Insa prietenul o sa te asculte si o sa-ti suporte toate toanele, pentru ca in asta consta prietenia. Si nici n`o sa-ti faca scene de gelozie daca o sa afle ca vecinul tau te-a invitat in oras de ziua indragostitilor. In fata iubitului nu ai aparea toata plansa si nemachiata si intr-un outfit care ti se pare ca nu te avantajeaza, insa in fara prietenului, oricum ai aparea, tot te vei simti confortabil. Asta e o chestie la nivel psihologic. Ai impresia ca iubitul te apreciaza pentru cum arati si deseori ai tendinta sa pari in fata lui mai presus decat esti de fapt, ca sa-l impresionezi. Dar stii ca prietenul iti e prieten pentru ceea ce esti, asa ca intentia ta nu e sa-l dai pe spate, si stii ca poti sa-ti arati slabiciunile in fata lui, asa cum si el poate sa faca asta in fata ta, fara sa para un om slab.
Pentru ca prietenii ajung sa se cunoasca asa de bine, la un moment dat, s`ar putea ca unul din ei (eu cred ca amandoi fac asta, dar in perioade diferite) sa se gandeasca, asa, intamplator si brusc, la faptul ca celalalt e exact pe placul lui. Nu se cearta niciodata, sau se impaca imediat, vorbesc deschis despre orice, sunt ei insisi cand sunt impreuna, nu se tem de ce`o sa creada unul despre celalalt si, in comparatie cu fosta iubita sau cu fostul iubit, prietenul sau prietena e intruchiparea perfectiunii.
Totusi, sa treci de la prietenie stransa la o relatie de dragoste, e o chestie cu doua taisuri. Pe de o parte, poti sa ai parte de o viata fericita, alaturi de el/ea, de o relatie care n`o sa se termine niciodata, tocmai pentru ca o sa va intelegeti atat de bine. Pe de alta parte insa, daca creierul incepe sa-l perceapa pe prieten ca pe un iubit, si incepi sa te schimbi, sa te comporti cu el asa cum te comportai cu iubitii tai, si la un moment dat va despartiti, s`ar putea sa nu mai puteti sa fiti prieteni, asa cum erati inainte sa schimbati relatia. Eu ti-am zis ca am patit`o in generala si de atunci am considerat ca nu merita sa sacrifici o prietenie pentru o relatie.
Totusi, daca amandoi isi doresc sa fie impreuna si chestia e serioasa, s`ar putea sa mearga. Nu se stie niciodata.
Bafta!
Hm,prietenia se bazeaza pe intelegere, incredere si afectiune.Majoritatea prieteniilor din ziua de azi sunt platonice, pentru ca mai nimeni nu are habar ce presupune o prietenie adevarat.Chestia cu placutul,da,e adevarata,pentru ca intr-o prietenie,unul dintre membrii acelei legaturi stranse mereu se implica mai mult decat celalalt,o face dintr-un motiv foarte bun si totodata extrem de riscant: increderea. Daca-ti sustii prietenul,inseamna ca ai incredere in el,iar increderea asta se bazeaza la randul ei pe un strop de afectiune a carui intensitate se va mari cu timpul,daca si celalalt 'complice' la prietenie isi respecta datoria; datoria de a-si trata prietenul precum a fost si el tratat de acesta. Daca petreci mult timp cu o persoana ale carei pasiuni sunt similare cu ale tale,normal ca in unele momente,cand amandoi parca folositi telepatia pentru a comunica,simti ceva special pentru persoana respectiva.E un sentiment inexplicabil,aflat probabil la granita celor doua extreme-ura si iubire intensa.
Prietenul nu-i un accesoriu,nu e neaparat sa ai unul foarte bun daca nu-l meriti,dar daca-l ai,daca cineva crede-n tine cu adevarat,daca cineva te iubeste,indiferent in ce fel,incearca si tu sa faci-nu din obligatie-lucruri(care,de fapt,nu-s lucruri) care sa-l faca la randul sau sa se simta apreciat,sa stie ca cineva-i acolo,fie ca-i nevoie, fie ca nu, la bine si la greu.
Ba exista,cel putin la mine a existat, pana cand el si-a gasit prieteni mai mari si a uitat de prietenia noastra.Dar a fost frumos cat a fost, pentru ca era persoana in care credeam cel mai mult.
Sincer,este foarte adevarat!
O fata cand place un baiat, incearca sa se imprieteneasca cat mai bine cu ea ca apoi sa treaca la "atac", si invers.Deci afirm!
Intr-o prietenie dintre doua persoane de sex opus, exista si sentimente de simpatie si afectiune, chiar o dragoste platonica, de multe ori neexprimata, e rezultatul comunicarii dintre cei doi ce ii apropie, cunoscandu-se unul pe altul mai bine afla ca au multe in comun si de multe ori o prietena / prieten adevarat se dovedeste de un real folos, comparativ cu cel / cea pe care o considerai "jumatatea ta".
E cam adevarat adica macar putin, putin tot exista la un moment si o altfel de atractie. nu stiu de ce da' iti zic din experienta... daca nu e o simpla prietenie.
Un baiat/o fata, devine prieten/prietena cu persoana respectiva pentru caracterul care i-a placut la el/ea. Pentru caracterul de care a fost atras/atrasa vrea sa cunoasca persoana respectiva si sa se apropie de ea.
Pai parerea mea este ca este ffff adevarat. daca ai un prieten.e imposibil sa nu il placi macar un pic
Ba exista daca intr-adevar vrei sa iti fie prieten cu adevarat, eu am 30 de ani sunt prietena cu un baiat de la 17 ani, el fiind prietenul cel mai bun al sotului meu din casa 1-a.
noi am devenit prieteni din liceu ei doi se cunosteau din copilarie, am aflat lucrul asta dupa 2 ani de casatorie venind la noi acasa
deci exista si prietenii adevarate intre un vbaiat si o fata
daca tu nu ii dai macar 1 data impresia de altceva in afara de prietenie si ajutor reciproc.
Caci adevaratul prieten la nevoie se cunoaste nu doar la chefuri.
Yurisa întreabă: