Craiasa din povesti ajunge la capatul rabdarii....vede ca nu are niciun rost sa astepte langa lacul cristalin, deoarece nimeni din cine vrea ea nu va veni la dansa.
Cand este pe cale sa plece, vede in zare un chi[p de inger care se apropie incet de ea... fata se bucura nespus de mult si il asteapta nerabdatoare, stiind ca el va fi alesul inimii ei.
Craiasa il zareste la cativa metri de ea, si porneste in fuga spre el.Il imbratiseaza si ii sare la piept cu sufletul plin de bucurie si speranta ca nu va mai fi singura.
Baiatul exact la ea venise, si era bucuros sa ii fata corpul firav si fata fina si limpede plina de speranta. Daniel, caci ada il chema pe acel baiat, i-a povestit fetei despre calatoria lui pana la dansa.I-a povestit despre foamea pe care a trebuit sa o rabde, de frigul peste catre a trebuit sa treaca si despre certurile cu sine, pe care inca nu a reusit sa le dezbata si sa le incheie.
Daniel si frumoasa craiasa au trait impreuna clipe de neuitat, insa fata simtea ca baiatul nu este ceea ce ea si-ar dori de la viata.Simtea ca acesta nu ii poate oferi o viata ca in paradis, dar nu ii putea spune.Astfel, si ea purta in minyte si suflet lupte grele.
Dupa cateva luni, baiatul isi face curaj si ii cere mana.Craiesei ii este rusine sa refuze, si accepta, crezand ca va fi bine, cum si-ar dori, magic.
Cei doi au facut o nunta de vis, iar fata a fost mandra de decizia ei. Dupa nunuta, simtea ca Daniel este mult mai schimbat decat inainte.Craiasa era fericirta iun bratele lui Daniel.
Cei doi au trait o viata ca in povesti si poate ca mai traiesc si acum...