Dimbusorul neobservat rastoarna sania.
si
Furnicarul nic rastoarna harabaua mare.
Nici cu slujbe, nici cu rugă
Nu există om să ştie
Cum să fac-o buturugă
Pentru carul de prostie.
Cum zicea a mea bunică:
"Pe la noi, era în stare,
Buturuga a mai mică
Să răstoarne carul mare"
Măi, ce vorbă minunată!
Însă azi, am un regret,
Cum pădurea-i defrişată
Buturugi sunt berechet,
Dar nu stau pe căi bătute,
Sau pe-o uliţă măcar,
Ci, apatice, tăcute,
Stau "ca lemnele" în car,
Şi niciuna dintre toate,
Cum e caru-n van pierdut,
N-ar cădea, intrând sub roate,
Să-l răstoarne ca-n trecut,
Aşteptând din cer să cadă
O surcică-n ajutor,
Ori să intre la obadă
Vreo codiţă de topor,
Şi cum râpa-i mai la vale,
M-aş mira, că-ai dracu' boi,
Chiar de-apare-un ciot în cale,
Caru-l trag... tot înapoi!
Ella99love întreabă: