Va rog frumos sa ma ajutati si pe mine cu ceva
As avea nevoie de 5 poezii care sa mi se potriveasca : Sunt o fire timida, imi place sa ajut oameni, sunt foarte sensibila, miloasa, linistita, rad aproape mereu , dar cateodata sunt si asa mai melancolica . Daca stiti niste poezii care sa mi se potriveasca help me please.
Multumesc anticipat

Www.poeziiamatori.ro

Si eu rad aproape tot timpu si is mai melancolic :d
mie imi place eminescu- nu ma intelegi, alexander puskin- amintiri,


sau: zi-mi daca iti plac astea: is scrise de mine

o toamna rece si-un suflet trist

un inceput de toamna trist si rece,
sentimente care se vor pierde in trecut,
timpul care greu, dar sigur trece,
si o poveste care sa pierdut, demult...

orasu parca doarme in tacere,
vantul clatina copacii si-i dezbraca,
un suflet care zace, de ura si durere,
privind ce o inconjoara se uita trist si pleaca.

facandu-i-se dor de ochii lui cei dulci,
si de primavara infloritoare,
oftand, tu timpule unde te duci?
asteptand o toamna, rece si nepasatoare.

mergand pe aceeasi alee, unde sau cunoscut,
un piesaj trist, copacii incep sa moara,
se opreste brusc si rascoleste in trecut,
clipe care erau frumoase, aveau incet ca sa dispara.

desi trecutul a ars, e tot rece,
si din scrum au ramas amintiri ce nu mai vor sa plece,
ea in continuare asteapa, dar timpul trece,
zadarnic lacrimeaza, nimeni nu o intelege.

o liniste asurzitoare se lasa incet,
si-o lacrima amara se abate spre trecut,
pasari nu mai sunt sa cante, si daca ar canta?
ce rost mai ar avea?, cand totul e pierdut...

ca o pana purtata de vand ce se duce spre nicaieri,
si ea rataceste, inconjurata de suflete straine,
lasand in urma un trist ieri, cu gandul ca un maine vine,
asteptand o toamna rece, lacrimi si suspine!

dulce copilarie

ai trecut prea repede dulce copilarie,
lasand in urma cristale ce se pierd in noroi,
ai trecut ca vantul, ai trecut ca gandul,
te vreau inapoi, intoarcete la noi!

ochii mei caprui te plang,
la piept o umbra rece strang,
si nu aud nimic decat un glas tampit,
care in loc sa imi raspunda ma imita la infinit.

ai ascuns intr-o cutie jocuri si jucarii,
ai ascuns acolo tristeti si bucuri,
as vrea ca sa revi, te rog da timpul inapoi
intoarcete la noi, chiar daca ne desparte infinitul, vant si ploi.

mi-e dor de tine dulce copilarie,
unde o sa ne intalnim din nou,
e doar in amintire...





tristete

cu un suflet inecat in lacrimi,
rece, de ninsori si gheata,
ranit, de atatea patimi,
trecand nepasator, ca un calator prin viata.

un suflet dominat de singuratate,
care se hraneste cu speranta,
o minte odata lucida, acum pierduta-n soapte,
in amintiri neclare, ce se vad prin ceata.

intr-un abis parca rupt, din cele mai haotice ganduri,
cu un zambet, inchis in inchisori,
rabdand prea multe, ninsori, ploi si vanturi,
in zile fara anotimp si fara culori.

intr-o lume anosta, inconjurata de hiene,
singura, in acest abis pustiit,
ploua cu regrete, ce in suflet se-asterne,
blocata, intr-un labirint fara sfarsit.

clipe reci rupte din trecut renasc odata cu chinul,
si sufletul amorteste de atata gheata,
si eu am ascultat, dar nu i-am inteles suspinul,
poate va zambii din nou, sau poate intr-o alta viata.
*********************************************************
pe acelasi drum

cu o lacrima amara si-un zambet trist pe fata,
azi mi-am facut drum prin foc si gheata,
am invatat ca timpu-i cel mai mare inamic in viata,
si-am invatat ca toate pier, dar mai ramane o speranta.

mi-am facut drum, printre lacrimi si zambete,
mi-am facut drum prin trecut, ca sa ajung la tine,
mi-am facut drum, printre sopte si tipete,
ca sa ajung in amintire, sa privesc ce nu mai pot obtine.

ce rost mai au atatea cuvinte, ca se pierd oricum,
si atatea amintiri ard si le regasesc in scrum,
prierdute intre scantei, cum ma pierd si eu acum
printre frunze moarte, ruine, ploi si fum.

pe acelasi drum, fara un scop anume,
ca un necunoscator ratacind prin lume,
pun pozele deoparte, o sa le inchid pe veci,
intr-un seif cu toate clipele calde si reci.

poate acum si tu prin vise ratacesti,
sau poate nu, dar eu o sa te astept oricum,
daca o sa ma cauti si nai sa ma gasesti,
o sa fiu aici, ratacind pe acelasi drum.


e trist

e trist cum uneori nu inteleg nimic,
si alteori inteleg prea multe,
e trist ca uneori nu am de zis nimic,
si cand vreau sa vorbesc nu e nimeni sa asculte.

e trist si acest zambet, mai trist ca lacrima de pe obrau tau,
si aceasta tristete da moarte multor incercari,
intr-un colt de suflet te voi pastra mereu, sunt trist si eu,
si tristul peisaj de toamna da nastere tristelor remuscari.

e trist orice odata era frumos, si doare,
si razele de soare sau prefacut in ploaie,
e trist ca in trecut a ars orice incercare,
dar ce foc nu se stinge? si ce speranta nu moare?

Poezia "plumb" sau "lacustra" de george bacovia