Se spune ca iubirea inlatura suferinta, ca poate transcende si aduce fericirea. De fapt toate marile religii ale omenirii propovaduiesc iubirea ca fiind cel mai inalt mesaj, cea mai inalta forma de abstractizare a religiei, a conditiei umane. Acesta este mesajul lui Iisus, al lui Ramakrishna, Rumi, Budha, Ghandi etc. Toti spun acelasi lucru. In orient se spune ca iubirea arde karma iar in occident ca ea depaseste conditia umana. Este unul si acelasi lucru. Dar ce are iubirea de a face cu aceasta? Cand ea apare conditia umana obisnuita ia sfarsit. Toate preocuparile ce ne ghidau pana atunci viata trec pe un loc secundar, primesc mai putina energie. Chiar daca continua sa existe, iubirea este cea in care acum constiinta se dizolva. Judecata se schimba. Starea interioara se schimba. Apare candoarea.
Daca nu ai facut-o niciodata, acum vei realiza ca arunci miezuri la pasarele, ca mangai un caine vagabond care dintr-odata iti este drag. Perceptia asupra lumii din jurul tau se schimba, devii un Mare Suflet - "Maha-atma" iar starea aceasta curge prin tine. Ia exista permanent, poat fi simtita tot timpul dar datorita preocuparilor si framantarilor mintii, pierduti de contactul cu frumosul, cu armonia, avem nevoie de un "soc" pozitiv pentru a ne trezi, de ceva uimitor care sa ne poata smulge din cotidian. Ceva armonios, bland, fascinat, cald, poate fi o opera de arta, un loc minunat in natura sau prezenta unei fiinte umane. Iubirea este expresia armoniei frumusetii si perfectiunii universale, de aceea nu apare in dezordine, in haos. Ceva armonios si deosebit poate trezi iubirea din noi, facand-o sa se reverse in exterior.
Pana acum ai fost ocupat, ai fost orb la frumusetea din jur la momentele speciale la armonia care mentine foarte inteligent intreaga ordine. Doar acum ceva extraordinar te-a facut sa vezi toate acestea. Cele mai mari sacrificii in istoria umanitatii au fost facute din iubire: Orpheu, coborand in infern dupa Euridiche, Rada care a fost gata sa intre in infern pentru Krishna, doar pentru a-l salva de o durere, Iisus s-a sacrificat din iubire pentru oameni, Divina Comedie nu ar fi fost scrisa fara existenta lui Beatrice care l-a inspirat atat de profund pe Dante, iubirea lui Eliade pentru Maitrey etc.
Iubirea este ca care le face chiar si pe animale sa isi regaseasca stapanii strabatand sute de kilometrii fara ca ele sa fi stiut unde se afla acestia iar literatura abunda de episoade care scot in evidenta puterea nebanuita si misterioasa a iubirii.
Cand iubirea apare poetii scriu, cantaretii canta, pictoii picteaza si toate acestea devin capodopere, devin elixir. Daca ei ar face asta cand sunt tristi atunci arta lor ar deveni trista. De aceea arta facuta in iubire vindeca.
Magia iubirii
Doar o traire afectiva face trecerea de la stiinta la mistica, de la comunicare la comuniune. Caldura sufleteasca invie, creaza forme si da viata infinitelor entitati ce alcatuiesc universul. Fara acea caldura sufleteasca cunoasterea ar deveni expunere si nu experienta. Cand sufletul tau se deschide atunci pentru tine se deschide intreg universul. Fara iubire universul poate fi conceput, dar nu si experimentat.
Sensul cuvantului latinesc A-mor (fara moarte) este iubirea. El desemneaza tocmai faptul ca iubirea ramane dincolo de moarte, ca ea este cea care transcende iar tot ce este iluzoriu isi pierde acum valoarea. A iubi inseamna a renunta la tine, la egoul tau, este un sacrificiu, cuvant din latinescul sacrum-facere - orice sacrificiu este o fapta sacra.
Acolo, atunci apare iubirea.
Iubirea - din care s-a născut şi se naşte totul. Care ne echilibrează, ne dă răspunsuri. Care ne face mai buni. Mai solidari. Singulari. Corecţi şi drepţi, deopotrivă. Şi pe care ne e frică s-o scriem, s-o silabisim, s-o mărturisim. Despre care nu vorbim niciodată, e tabu.
Nu putem duce nimic la bun sfârşit în absenţa solidarităţii. Cred că una dintre marile şanse pe care ţi le oferă viaţa e să oscilezi cu un dozaj perfect între singurătate şi solidaritate. Dar poţi? Poate în iubire
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
Yurisa întreabă: