Buna vreau si eu cateva informatii despre Mihai Viteazul. Am de facut pentru. la scoala o fisa biografica, si profa a spus ca nu trebuie sa scrim decat o pagina jumatate de caiet mic.[[decii niste scurte informati]]. Pe net nu gasesc.

Eu nu prea cred ca nai cutat;))sau.ma rog:-? te-ai complicat prea mlt=))
uite aici eu am gasit si e si ceva bun te asigur.si eu iau dupa aceste siteuri wikipedia.si acum sa trecem la link.asta e :http://www.google.ro/......http?/url
scrie pe google mihai viteazul si iti da si ce ti-am dat eu si mai mlt;)

Mai bine cauta filmu cu Mihai Viteazu ca e frumos

Buna

Mihai Viteazul (n. 1558, Târgul de Floci - d. 9 august 1601, Turda) a fost ban de Mehedinți, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi domnitor al Țării Românești și, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al primului stat român întregit, al celor trei țări care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

În anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558.[1] Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a murit în 1557. Împrejurarea ca Pătrașcu să fi avut relații extraconjugale în anul morții sale apare ca foarte improbabilă, având în vedere faptul că a murit în urma unei lungi boli, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu.[2] Ipoteza ca Mihai să fi fost fiul postum al lui Pătrașcu a fost exclusă și de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza cronicilor de epocă.[3]

La sfârșitul anului 1588 devine stolnic al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar și al otomanilor, a devenit voievod al Țării Românești, efectiv de pe 11 octombrie.

Aderă la "Liga Sfântă" creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-lea, din care inițial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana (Anglia și Polonia au manifestat rezerve față de politica de cruciadă a papalității). Ulterior aderă și Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianță a celorlalte două state românești, Moldova și Țara Românească. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană.

Nu este nevoie sa scrii,toate inforamtiile de la mine,scrie numai cat trebuie mai exact cand s-a nascut,ce a facut,aventurile lui, cine a fost Mihai Viteazul
si cam atat. Daca ti se pare cam greu, uite referatul pe scurt.

Mihai Viteazul. Unirea Politica a Tarilor Romane
Premisele razboiului antiotoman si ale unirii politice a Tarilor Romane.Angajarea Tarilor Romane in razboiul antiotoman de la sfirsitul sec. al XVI-lea a fost determinata de factori interni si externi.Criza Imperiului Otoman in ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat si in Tarile Romane prin agravarea dominatiei otomane au incetat, iar aceasta a avut drept urmare inasprirea suzeranitatii asupra Tarilor Romane. A fost instaurat un regim politic controlat de Poarta, care incalca stipulatiile ahidnamelor (capitulatiilor), menite sa reglementeze relatiile romano-otomane.

La 13 noiembrie 1594 la Bucuresti si Iasi se declanseaza insurectia antiotomana prin actiunea asasinarii garnizoanei otomane si a camatarilor levantini. Urmeaza atacul lui Mihai asupra cetatilor de la Dunare-Giurgiu, Harsova, Silistra, dupa care oastea munteana face incursiuni in Balcani, ajungind pina la Varna.

Reactia otomanilor fiind previzibila, Mihai isi consolideaza aliantile. La 20 mai 1595 o delegatie munteana a boierilor, trimisa de Mihai la Alba Iulia, incheie cu principele Ardealului.

Uita-te pe acest site ai tot ceea ce doresti despre el.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul

Http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul

Akma luati toti situl meu!:p>
in fine. sper sa-mi dai mie funda. uite inca odata situl:Dhttp://www.google.ro/......http?/url
fundita? plzzz1:)
a si uite aici si mai multe:http://www.google.ro/......http?/url
http://www.google.ro/......http?/url
uite si un film;)http://www.google.ro/......http?/url
vezi ca ai in bara mai multe parti;)
si niste poze:http://www.google.ro/......tp?/search
sper ca toate acestea te vor ajuta sati creezi micul text de informatii:))
funditzzza? plzzz:-*

Dorinta lui Mihai Viteazul era de a declansa lupta antiotomana, in conditiile in care si principele transilvanean Sigismund Bthory a incheiat un tratat cu Imperiul Habsburgic in vederea luptei impotriva sultanului, iar domnul Moldovei, Aron Tiranul, realizase acelasi lucru in august 1594.

Mihai Viteazul insa, fiind considerat om al otomanilor, nu a fost privit la inceput cu incredere si, pentru a putea fi primit in Liga Crestina a declansat lupta antiotomana in toamna anului 1594. La Bucuresti, la 13 noiembrie 1594, Mihai Viteazul i-a ucis pe toti creditorii levantini si a masacrat garda otomana care avea menirea sa il supravegheze. Au urmat in lunile decembrie 1594 si ianuarie 1595, victoriile asupra otomanilor la Dunare, precum cele de la Piua Petrei, Harsova, Silistra, Rusciuk. La acestea s-au adaugat victoriile obtinute de fratii Buzesti si de Radu Calomfirescu la Putineiu si Stanesti si, de paharnicul Manta la Serpatesti.

Dar actiunile lui Mihai Viteazul se desfasurau in conditiile in care principele transilvanean urmarea sa-si impuna suzeranitatea asupra Tarii Romanesti. Reusise acest lucru in Moldova, in august 1594, unde domnitorul Aron Tiranul recunoscuse suzeranitatea principelui transilvanean. Astfel, dupa campaniile militare de la sfarsitul anului 1594 si de la inceputul anului 1595, Mihai Viteazul cauta aliati in lupta antiotomana. Si-a trimis o delegatie de boieri condusa de mitropolitul Eftimie, la Sigismund.

Tratatul incheiat la Alba-Iulia la 20 mai 1595, in numele domnitorului, era defavorabil lui Mihai Viteazul, deoarece boierii au acceptat ca Sigismund Bathory sa fie suzeranul Tarii Romanesti, in schimbul ajutorului antiotoman si al subordonarii Bisericii Ortodoxe din Transilvania, fata de Mitropolia Tarii Romanesti. Desi devenea vasal al lui Sigismund, Mihai a acceptat acest tratat, deoarece avea nevoie de ajutor in lupta antiotomana, in conditiile in care otomanii se pregateau sa intervina in Tara Romaneasca.

In august 1595, o oaste otomana condusa de Sinan-Pasa a trecut Dunarea si a inaintat spre Bucuresti. Mihai Viteazul cu oastea sa, de aproximativ 20 000 de ostasi (cam tot atatia aveau si otomanii) a asteptat-o pe cea comandata de Sinan-Pasa la Calugareni. Domnitorul era ajutat de transilvaneanul Albert Kirly, care comanda 2 000 de ostasi. La Calugareni, Mihai a reusit sa obtina o victorie importanta asupra ostirii otomane, stiind sa profite de conditiile prielnice de acolo. Avand nevoie de intariri, Mihai Viteazul s-a retras spre munti, asteptand ajutor de la Sigismund Bathory. In acest timp, oastea lui Sinan-Pasa a intrat in Bucuresti si Targoviste si a inceput organizarea Tarii Romanesti ca pasalac.

Situatia se complicase si in Moldova, unde polonii l-au inlaturat de pe tron pe Stefan Razvan si l-au inlocuit cu Ieremia Movila. Dar in octombrie 1595, sosea ajutorul militar al lui Sigismund Bathory, de aproximativ 23 000 de ostasi, si o mica oaste comandata de fostul domnitor al Moldovei, Stefan Razvan. Acesta din urma a eliberat Targovistea si Bucurestiul, iar Mihai a zdrobit oastea otomana la Giurgiu. In conditiile dificile ale anului 1595, Mihai a aplicat asezamantul, adica asa-numita legatura, prin care taranii dependenti, refugiati din cauza luptelor, ramaneau pe mosia pe care se gaseau in momentul respectiv.

In anii 1597 si 1598, pozitia domnitorului muntean s-a intarit. Astfel, in 1597, intre sultanul Mehmed al III-lea si Mihai s-a incheiat pacea, iar in 1598, la manastirea Dealu, s-a incheiat tratatul antiotoman dintre imparatul Rudolf al II-lea de Habsburg si domnitorul Tarii Romanesti. In aceste conditii Mihai a reinceput lupta antiotomana in anul 1598. Dar el si-a dat seama ca nu avea sorti de izbanda, in conditiile in care, in lupta antiotomana nu avea aliati de nadejde in Transilvania si in Moldova.

Insa, in Transilvania, Sigismund Bathory a fost o personalitate slaba si a renuntat la tron in favoarea comisarilor imperiali (in 1598). Apoi, dupa ce a revenit pentru scurt timp in fruntea principatului, a mai renuntat o data, in favoarea varului sau Andrei Bathory, dusman politic al lui Mihai Viteazul. In acest mod, in anul 1599, Transilvania nu se mai afla ancorata in lupta antiotomana.

In Moldova, situatia era asemanatoare, Ieremia Movila, omul polonilor, nu era interesat de lupta antiotomana. Cei doi i-au cerut lui Mihai sa paraseasca tronul Tarii Romanesti. In aceste conditii, Mihai Viteazul a planuit indepartarea acestora de la putere. Mai intai a actionat in Transilvania, unde l-a invins pe Andrei Bathory la Selimbar, la data de 18/28 octombrie 1599, dupa care, la 21 octombrie/1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat triumfal in Alba-Iulia, capitala Transilvaniei. Intregul Ardeal se gasea sub autoritatea sa, dar Mihai Viteazul i-a pastrat forma specifica de organizare. Totusi, in Sfatul sau a introdus si boieri romani, iar preotii ortodocsi au fost scutiti de munci servile. La Alba-Iulia a asezat episcopia ortodoxa, bisericile si manastirile romanesti din Transilvania fiind ajutate prin diferite masuri (instalarea de ierarhi sau de calugari sositi din tara Romaneasca, danii si ctitorii).

In primavara anului 1600, Mihai Viteazul a intrat cu armata sa in Moldova. Ieremia Movila a fugit, iar tara i s-a inchinat lui Mihai. Pentru prima data cele trei tari romane se gaseau sub o singura autoritate. Dar Habsburgii nu se impacau cu asemenea situatie, dorind sa mentina Transilvania in sfera lor de influenta. De asemenea, in Moldova, polonii voiau sa-l reinstaleze pe tron pe Ieremia Movila. La data de 18 septembrie 1600, in batalia de la Miraslau, nobilimea maghiara a Transilvaniei, rasculata, ajutata si de generalul imperial Gheorghe Basta a reusit sa obtina victoria asupra ostilor lui Mihai. Tot in septembrie 1600, polonii au izbutit sa-l reinstaleze pe tronul Moldovei pe Ieremia Movila si inaintau spre tara Romaneasca, dorind sa-l aduca la putere pe Simion Movila, fratele domnului moldovean. Ostile muntene au fost infrante, in octombrie 1600, la Naieni, Ceptura si Bucov. Polonii l-au instalat pe tronul Tarii Romanesti pe Simion Movila. In incercarea de a-si recapata tronul, Mihai a fost infrant la Curtea de Arges, la 25 noiembrie 1600. S-a deplasat la Praga, urmarind sa obtina ajutor de la imparatul Rudolf al II-lea. Primit in audienta de acesta, in martie 1601, lui Mihai i s-a promis sprijinul cerut, imparatul fiind nemultumit de faptul ca nobilimea maghiara s-a razvratit si l-a recunoscut ca principe al Transilvaniei pe Sigismund Bathory.

Mihai a primit de la imparat 100 000 de taleri pentru a-si reface oastea. De asemenea, imparatul Rudolf al II-lea a contribuit la impacarea lui Mihai cu Gheorghe Basta. Cei doi au colaborat in batalia de la Guraslau, la data de 3/13 august 1601, cand l-au invins pe Sigismund Bathory. In Tara Romaneasca, fratii Buzesti l-au alungat pe Simion Movila, astfel ca tronul acesteia il astepta pe Mihai. Dar Basta si imperialii nu puteau accepta reintrarea Transilvaniei sub autoritatea lui Mihai Viteazul. De aceea, la 9/19 august 1601, Gheorghe Basta a pus la cale asasinarea lui Mihai petrecuta pe Campia Turzii, in Transilvania. Corpul i-a ramas pe Campia Turzii, in timp ce capul domnitorului a fost inmormantat la manastirea Dealu de langa Targoviste.