Jocul este o activitate umană dominanta in copilarie, prin care copilul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară pe care şi-o creează singur. Această activitate nu este specifică doar copilului, ea întâlnindu-se şi la adolescenţi, la maturi, sau chiar la bunici. Cu toţii ne refugiem deseori într-o lume imaginară, pe care ne-o creem plină de vise, de dorinţe ce se împlinesc, de imaginaţie, o lume paradisiacă în care restricţiile lipsesc. În crearea lumii imaginare omul transpune realul în imaginar. În grădiniţă această activitate nu este o activitate lipsită de importanţă şi seriozitate.Toţi ne aducem aminte că multe lucruri le-am învăţat aici prin joc, el fiind practice singura metodă prin care noi puteam asimila ceva nou. Jocul are rol terapeutic pentru cei carenu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie.Prin joc se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în joc. Nu se mai teme aşa de tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal, ci personajului.Prin joc se poare fortifica, întări voinţa şi atenţia. Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esnţial pentru dezvoltarea personalităţii lui, şi că prin joc se dezvoltă capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau aspiraţiile copilului.Prin atingerea scopului, se restabileşte echilibrul vieţii psihice. Funcţiile jocului se schimbă în raport cu vârsta. Astfel, dacă pentru copil, jocul este o activitate fundamentală, pentru adult reprezintă un înlocuitor al activităţilor serioase. Principalele fucţii ale jocului sunt mentale şi motorii, functia principală fiind de realizare a eului, de manifestare a personalităţii. Ca funcţie secundară putem enumera – funcţia de divertisment, pentruică înlătură plictiseala pricinuită de lipsa activităţii; de element odihnitor, ştiut fiind faptul că jocul oboseşte mai puţin; de relaxare. Prin joc, atunci cand suntem mici, asimilam realul la eu şi, prin imitatie a eului la real. Tot prin joc ne descarcăm energetic şi ne rezolvăm anumite conflicte, ne formăm şi ne informăm, socializăm cu alţii. Ca valori ale jocului putem enumera:
- perfecţionarea senzaţiilor şi percepţiilor,
- dezvoltarea spiritului de observaţie, a spritului de iniţiativă,
- dezvoltarea spiritului de echipă, a spiritului de competiţie,
- exersarea atenţiei şi a imaginaţiei,
Constantin Brancusi spunea ca atunci cand nu mai suntem copii, suntem deja morti. Este foarte important sa jucam diferite roluri, sa ne punem in diverse ipostaze. Jocurile sunt placute, mai ales cele care stimuleaza imaginatia. In plus, oricine se poate juca (de la cei mici, la cei mari).
BlueEyes_8416 întreabă: