Care sunt traditiile de Martisor?

In Moldova, impregnata de traditii, fetele sunt cele care ofera martisoare baietilor, gest firesc pentru ca martisorul este lucru de mana.

Obiceiul martisorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de innoire a timpului in pragul primaverii, este legat, conform traditiei, de momentul mortii si nasterii simbolice a unei zeitati feminine autohtone - Baba Dochia.

Martisor este si denumirea populara a lunii martie, luna inceputului de an agrar.

Obiceiul martisorului s-a pastrat pana in zilele noastre dar nu la cotele sensibilitatii de alta data.

In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.

Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar.

Semnificatia martisorului s-a diminuat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.

Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca nu vor fi fie arse de soare peste vara, conform zicalei: "Cine poarta martisoare / Nu va fi parlit de soare".

In comunitatile traditionale bucovinene fetele ofereau cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 martie, flacailor din sat, obicei care s-a pastrat pana astazi.

Martisorul era purtat de catre copii timp de 12 zile sau pana la anumite sarbatori de primavara (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Paste ), pana la inflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbusti precum macesul.

In alte locuri, martisorul era purtat pana la sosirea pasarilor calatoare, cand era aruncat in directia de unde veneau acestea rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".

In cazul in care martisorul era purtat pana la inflorirea pomilor, acesta se atarna pe crengile inflorite iar cu banul de la fir se cumpara vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii, simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul.

Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea imbracamintea.

Martisoarele din zilele noastre sunt confectionate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din doua fire alb-rosii, impletite din matase, la care se agata mici pandantive artizanale, care ar simboliza norocul, sanatatea, iubirea etc, obiceiul pierzandu-si mult din semnificatiile initiale

Singura traditie in care se obisnuia sa se ofere o floare, un martisor femeii

Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii.
Martisorul, era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de Anul Nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.
Martisorul, era format dintr-un fir rosu si unul alb, de care se atarnau monede de aur sau argint.Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii.In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor, era specifica intelepciunii barbatului. Fetele il purtau timp de 12 zile la gat, dupa care il prindeau in par si-l tineau astfel pana ce inflorea primul pom (de obicei, pana la sfarsitul lunii Martie). Dupa aceea, cu snurul, legau o creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.
Ziua scoaterii Martisorului, era marcata de o petrecere numita ''Bautul Martisorului''.
Cu trecerea timpului, de snurul rosu-alb s-au legat monede de argint si de aur.
In ziua de atazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare, spun ca Martisorul, ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrara, care in varsta moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara.
Martisorul, este numit si ''Funia Anului'', care se spune ca aduna laolalta saptamanile si lunile celor doua anotimpuri stravechi ale calendarului popular:vara si iarna, simbolizate de snurul bicolor.Impletirea alb-rosie a snurului, se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravechi.Impletirea celor doua culori, simbolizeaza regenerarea vietii.
Rostul snurului, era ca, prin impletirea celor doua fire ce simbolizeaza unitatea contrariilor:lumina-intuneric, cald-frig, iarna-vara, sa se aduca sanatate si paza de boli. Cele doua culori impletite, mai simbolizeaza si dragostea si ura, viata si moartea, binele si raul.
Sarbatoarea traditionala de 1 Martie, a devenit cu timpul un prilej de omagiere a sexului frumos.
Scopul purtarii Martisorului, este sa-ti apropii soarele.Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor, sa-ti dea ce-i sta in putere, frumusete, veselie si sanatate, cinste si iubire.
Daruind un Martisor, este ca si cum ai darui o farama de soare!
Un obicei de la sate, este ca taranii sa puna copiilor Martisoare, ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta, are sa se ofileasca. Poporul, mai stie ca Martisorul, trebuie purtat ca un lucru sfant, nu ca pe o podoaba sau jucarie.
Ca sa respectam traditia, Martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii Martie. El se poarta de la 1 Martie, pana cand se arata semnele de biruinta ale primaverii:pana se aude cucul cantand, pana ifloresc pomii si trandafirii, pana vin randunelele etc. Dupa, Martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc.
Dincolo de obiceiuri si traditii, Martisorul este o intruchipare a bucuriei, a dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii salutam renasterea naturii, odata cu venirea primaverii.
Martisorul, se poarta in zilele Babei Dochia, care sunt intre 1-9 Martie si exista si acum obiceiul de a-ti alege o anume zi din aceasta perioada, care spune ca asa cum va fi in acea zi, asa va fi tot anul tau. O zi insorita, va prevesti un an bun, iar una mohorata, un an prost.

9 Martie, ziua Barbatului, 40 de pahare:
Ziua de 9 Martie, este ziua cand se sarbatoresc cei 40 de Mucenici, dar este considerata ca fiind si Ziua Barbatiilor.
O traditie din aceasta zi, este ca barbatii sa bea 40 de pahare de vin, pentru ca sa fie sanatosi si sa nu se lipeasca bolile de ei, tot anul.Aceste pahare, se spune ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastiei. Cei care nu pot sa bea, cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin, in aceasta zi de 9 Martie, sau sa fie stropit cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.
Daca in ziua de 8 Martie, femeile au o zi a lor, ziua de 9 Martie, ziua Mucenicilor, poate fi considerata in traditia romaneasca, ca ziua barbatilor.

Despe Alegerea Babei:
In fiecare an, in perioada 1-9 Martie, ne alegem o zi care sa fie Baba noastra, zi care se spune ca asa va fi, ne va reprezenta tot anul.
Se spune, ca daca ziua va fi frumoasa si insorita, atunci vom avea parte de noroc tot anul, iar daca ziua va fi una innorata si ploioasa, atunci se spune ca nu trebuie sa ne asteptam la un an prea bun.
In functie de Babe, ne putem ghici si caracterul!
Exista doua variante, de a-ti alege Baba si anume, fie iti alegi o zi la intamplare, dintre primele 9 zile si astepti sa vezi cum va fi in acea zi, sau cea de a doua varianta ar fi aceea a calcularii zilei care iti revine tie, adica cea care iese matematic din ziua datei tale de nastere.De exemplu, daca esti nascut/nascuta intr-o zi de 12, atunci 3 Martie va fi data care iti revine, ca sa fie Baba ta (se insumeaza cifrele si avem 1+2=3). Sau, un alt exemplu, daca ziua ta de nastere, este in 29, atunci 2 Martie, va fi Baba ta (2+9=11 si insumam inca o data, adica 1+1=2).

Legenda Babei Dochia:
Incepand de la 1-9 Martie, sunt zilele Babei.
Se spune ca intre zilele de 1 si 9 Martie, Baba Dochia, isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi.Aceste zile, sunt cunoscute ca zilele Dochiei. Vremea in aceasta perioada, este capricioasa si schimbat-oare, intocmai ca si caracterul Babei. Zilele Babei, sunt intruchiparea luptei dintre iarna si primavara, cu vreme capricioasa.
Legenda Babei Dochia, este unul dintre cele mai impotrante mituri romanesti! De-a lungul timpului, in Romania, s-au pastrat mai multe variante despre zilele Dochiei, al carui nume provine din calendarul bizantin.
Una dintre variante are la baza mitul ''Traian si Dochia''. Se spune ca Traian, cuceritorul Daciei s-a indragostit de fata lui Decebal, Dochia, dar ea nu-i impartasea dragostea.Astfel,ea este nevoita sa se ascunda in munti, pentru a fugi de Traian. Ea, cu ajutorul Maicii Domnului s-ar fi transformat intr-o batrana care ingrijea oi.
O alta legenda despre Baba Dochia, este aceea ca ar fi existat o pastorita cu vreo 20 de oi si care a fost transformata in stana de piatra, pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci.
O a treia legenda spune ca Baba Dochia, ca o femeie batrana, rea si cicalitoare care vroia sa scape de nora ei, punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat.Intr-o zi, a trimis-o sa spele la rau lana cea alba, pana aceasta se inegreste.Biata nora, nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, a izbucnit in plans si atunci si-a facut aparitia langa ea Dumnezeu si Sfantul Petru, care ascultandu-i povestea, i-au inegrit lana.Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra, s-a gandit sa-i dea iar o cazna la fel de grea si a trimis-o inapoi, sa o spele din nou si sa o faca la loc alba.Nu i-a fost chip fetei sa reuseasca si iar s-a pus pe plans. Iar s-au aratat cei doi, Dumnezeu si Sfantul Petru, dar de data asta nu i-au transformat lana iar alba, ci au trimis fata sa culeaga flori si fragi, pe care sa i le daruiasca apoi soacrei.Baba vazand florile si fragii, aceasta a uitat de lana si a crezut ca a venit primavara.Astfel si-a luat oile si pe fiul ei, Dragobete, si-au plecat la munte. S-a imbracat cu 9 cojoace (zilele Dochiei), de care s-a lepadat treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia, se spune ca s-a transformat in stana de piatra impreuna cu oile ei.
Veridicitatea legendei Babei Dochia, este oferita de rocile din muntii Ceahlau, o marturie incontestabila a acestui mit romanesc.

La noi in ARGES, baietii le ofera fetelor un martisor in semn de respect...

Doamne! Sunt la scoala si anul trecut numai un baiat mi-a dat martisor! Sper ca anul asta sa fie altfel.

Mărtisorul este o sărbătoare traditională rominească care anuntă sosirea primăverii si cu această ocazie se oferă domnisoarelor si doamnelor un mărţisor simbol al binelui şi bunăstări traditíle romînesti au o vechime de 8000 ani fiind descoperite în mehedinti(romînia de azi)