Trei dinastii turcomane descendente din legendarul Selgiuc (sec. al X-lea), care au domnit în Persia (1060-1194), Kirman (1041-1188) și în Asia Mică (1087-1309). Turcii selgiucizi se impun în zonele Orientului Apropiat și Mijlociu, unde intră în contact cu arabii. Luptă cu Imperiul Bizantin și cruciații. Supun pe rând Afganistanul, Iranul, Siria, Mesopotamia iar apoi Anatolia. Selgiucizii își impun supremația în cadrul lumii arabe și controlează Califatul de la Bagdad.
Preluare www.wikipedia.com
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
CALIFATUL SELGIUCID
Valurile invaziilor triburilor migratoare turcesti au produs schimbari in Imperiul Islamic. In 1091, turcii selgiucizi au stabilit capitala imperiului la Bagdad. In 1096 Papa Urban a initiat prima cruciada.
In 1118, califatul selgiucid s-a destramat. Intre 1171 si 1193, conducator a fost Saladin.
In anul 1096, in Siria si Palestina au avut loc o serie de razboaie intre crestini si musulmani. Aceste razboaie au durat, cu unele intreruperi, aproape 300 de ani. Musulmanii le-au numit "razboaiele cu francii", iar istoricii occidentali le-au numit "cruciade".
Pentru crestinii occidentali cruciadele au constituit evenimente de importanta majora. Au pornit la lupta regi, cavaleri, preoti, calugari, chiar calugarite, tarani si copii, mai ales din Franta, Italia si Germania. Cei care au ramas acasa au fost nevoiti sa plateasca impozite suplimentare pentru cheltuielile de razboi.
Pentru musulmani aceste razboaie nu au fost atat de importante. Luptele s-au dat in special la granitele imperiului. Istoricul arab Ibu Khaldun a inclus numai cateva paragrafe despre aceste razboaie in cartea despre cruciade, scrise in evul mediu. Armatele crestine care au ajuns in Siria si Palestina nu au constituit o amenintare pentru marile centre musulmane precum Bagdad sau Mecca. Insa au reprezentat un mare pericol pentru Ierusalim. Ierusalimul era o cetate sfanta pentru evrei, pentru crestini si musulmani. Pelerinii de orice religie mergeau sa se roage la locurile sfinte. Musulmanii mergeau la Cupola Stancii, evreii la Zidul Plangerii, iar crestinii la Sfantul Mormant.
Musulmanii au cucerit Ierusalimul in anul 637. La inceput, aceasta situatie nu a fost o amenintare pentru crestini. Din anul 1009, al-Hakem, califul Egiptului, a ordonat distrugerea Bisericii Sfantului Mormant si a inceput sa ii persecute pe crestini si evrei. Al-Hakem nu s-a multumit sa atace Ierusalimul, ci a incercat sa schimbe modul de a trai al oamenilor.
In 1055 turcii selgiucizi erau foarte puternici. Musulmanii ii numeau sultani pe acesti conducatori puternici. Armatele lor cucerisera Bagdadul, Siria si Iranul. In anul 1071, au invins armatele crestine la Manzicert, avansand spre Europa de vest.
In jurul anului 1076, cucerisera Ierusalimul si cea mai mare parte din Palestina.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
