Cum se cheamă baola aia in care persoana in cauza nu poate respira, adic respira, dar foarte greu. Si ce alte simptome mai are?

Simptomele astmului bronsic pot fi usoare sau severe. Pacientii pot sa fie asimptomatici (nu au nici un simptom), sa aiba simptome severe zilnic sau, mai frecvent simptomele sunt situate undeva intre aceste 2 extreme. Intervalul la care apar simptomele se poate schimba de asemenea. Simptomele astmului bronsic cuprind:
- wheezing, un zgomot suierator, de intensitate variata care apare cand caile aeriene pulmonare (bronhii) se ingusteaza
- tusea, care uneori poate fi unicul simptom, este de obicei uscata (fara mucus) si apare mai mult noaptea
- senzatia de constrictie (strangere) toracica
- dispnee ce se manifesta ca respiratie dificila, rapida, superficiala
- tulburari de somn
- oboseala ce apare rapid in timpul exercitiilor fizice.
Un episod acut astmatic apare atunci cand intensitatea simptomelor creste mult.

Factorii ce declanseaza sau inrautatesc episodul astmatic acut sunt:
- racelile sau alte boli respiratorii, in special cele cauzate de virusuri, cum este gripa
- efortul fizic (astm indus de efortul fizic), mai ales daca aerul respirate rece si uscat
- expunerea la factori declansatori cum este fumul de tigara, aerul poluat, praful sau parul de animale
- prezenta unor chimicale sau alte substante la locul de munca (astm ocupational)
- modificari hormonale, ca de exemplu cele care apar la debutul menstruatiei, la pubertate
- administrarea de medicamente, ca aspirina (astmul indus de aspirina) sau antiinflamatoare nesteroidiene.
Multi pacienti prezinta inrautatirea simptomatologiei in timpul noptii. In mod normal, fiziologic functia plamanului se schimba pe parcursul ciclului zi-noapte. Pacientii astmatici au aceasta variatie foarte evidenta, in mod special noaptea, astfel incat in somn apar mai frecvent tusea si dispneea. Daca se trezesc din somn din cauza tusei sau a dispneei, inseamna ca astmului bronsic este slab controlat. Simptomele, impreuna cu valoarea fluxului maxim expirator, sunt folosite pentru a defini zonele verzi, galbene si rosiidin planul de actiune al astmaticului (in zona rosie sunt cuprinse simptomele severe, in cea galbena simptomele au o intensitate mai mica si in zona verde ele lipsesc). Alte afectiuni cu simptome similare astmului bronsic sunt insuficienta cardiaca, bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) si disfunctii ale corzilor vocale.
Pacientii cu astm bronsic au o respiratie dificila. Dificultatile in respiratie pot apare din cand in cand sau in cazurile severe in fiecare zi. Crizele de astm pot apare pe toata perioada vietii (boala cronica), ele putand fi controlate prin tratament medicamentos. Astmul bronsic produce dificultati respiratorii deoarece poate produce inflamatia bronhiilor (principalele ramificatii ale traheei ce patrund in plamani). Inflamatia debuteaza gradat si in timp poate determina contractia muschilor situati in jurul bronhiilor (bronhospasm). Acest efect poate duce la ingustarea sau blocarea cailor respiratorii, ingreunand respiratia, ceea ce poarta denumirea de episod acut de astm (denumit si atac, exacerbare sau criza). Episoadele acute de astm bronsic pot fi rare sau dese, usoare sau severe. Cel mai des simptomele pot fi controlate la domiciliu folosind un plan de actiune (plan scris in care se precizeaza care sunt medicamentele necesare si cand este necesar un consult medical de specialitate). Daca, criza este severa poate fi nevoie de tratament de urgenta. Aceste exacerbari pot duce la deces, dar numai in cazuri rare. Chiar daca pacientul prezinta putine episoade acute acesta are caile respiratorii inflamate si are nevoie de tratament. Daca inflamatia nu este controlata astmul poate duce la schimbari permanente la nivelul bronhiilor, afectand definitiv functia plamanilor.
Cauzele astmului bronsic sunt necunoscute. Medicii specialisti considera ca factorii genetici, de mediu si imuni se combina in etiologia inflamatiei bronhiilor. Aceasta poate evolua la astm bronsic si exacerbari sau episoade acute de astm bronsic:
- astmul poate apare la mai multi membri ai aceleiasi familii (mostenita). Persoanele ce fac parte din aceste familii au un risc crescut fata de altii de a dezvolta inflamatie pe termen lung (cronica) la nivelul bronhiilor
- la unele persoane, celulele sistemului imun elibereaza substante chimice care determina inflamatia ca raspuns la alte substante, numite alergeni (ce determina reactii alergice). S-a demonstrat ca expunerea la alergeni, cum sunt praful, gandacii, parul de animale, are un rol in aparitia astmului. Astmul este mult mai frecvent la cei cu alergii desi nu toti dezvolta astm
- factorii de mediu si stilul de viata in care exista expunere la germeni pot juca un rol in dezvoltarea astmului bronsic. Unii medici sunt de parere ca apar din ce in ce mai multe cazuri de astm din cauza poluarii si mai putine din cauza expunerii la anumite de bacterii si a altor germeni. De aceea sistemul imun se va dezvolta in asa fel incat va fi mai probabil sa dezvolte alergii si astm bronsic.
Boala astmatica la adulti poate fi determinata si de factori prezenti la locul de munca (astm ocupational). Persoanele care lucreaza cu animale, rasini din plastic, rumegus, cereale, insecticide sau metale pot dezvolta astm, de obicei datorita faptului ca sistemul imun reactioneaza la aceste materiale. Unii dintre acestia pot continua sa prezinte simptome si la perioade de timp indelungate dupa incetarea expunerii la substantele care le-au cauzat initial.
Sper ca ti-am fost de ajutor