FUNDA! Uitati intrebarile pe care le am pentru test dar nu imi gasesc caietul plzz ajutati-ma astazi ma ask din ele plzz dau funda
1Def. lantului trofic.
2Def. retelei trofce
3Categoriile trofice
4Cum circula hrana in lantul trofic
5Dati ex de lanturi trofice
7De cate feluri sunt lanturile trofice
8Dati ex de retea trofica
Plzz cine ma poate ajuta dau funda am mare nevoie

Raspunsurile sunt:1 Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice succesive se numeste lant trofic.
2datorita intretaierii lanturilor trofice, biocenoza se prezinta ca o retea.Ea se numeste retea trofica.
3.Categoriile trofice sunt:producatorii, consumatorii si descompunatorii.
4.nu stiu
5. exemplu de lant trofiv:intr-o campie+grau->gargarita->soparla->soim
7.Lanturile trofice pot fi terestre sau acvatice, diurne sau nocturne.

1. si 4. Lanțul trofic este un șir care enumeră relațiile de hrănire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem. Fiecare organism depinde, pentru a se hrăni, de membrul anterior al lanțului său trofic.Este o unitate funcțională de transformare a substanței și de transfer de energie, alcătuită dintr-un șir de specii, pornind de la o bază trofică și sfârșind cu un răpitor de vârf sau un utrahiperparazit.
Lanțul trofic mai poate fi definit ca o unitate trofodinamică de transformare și circulație a hranei, în care substanța organică circulă de la o specie la alta într-un singur sens. Fiecare organism care intră în componența lanțului trofic formează o verigă trofică.
3. Categorii trofice: producatorii, condumatorii descompunatorii. Nici un ecosistem nu poate exista fără producători, deoarece toate sistemele ecologice ale Terrei sunt dependente de energia solară, pe care producătorii o transformă în energie chimică, depozitată în substanţele organice. Consumatorii preiau substanţa organică produsă de producători, o transformă în substanţe proprii, asigurândcirculaţia materiei în natură. Descompunătorii restituie substanţele anorganice mediului, pentru a putea fi asimilate de plantele verzi prin fotosinteză.
2. Reţeaua trofică prezintă mai multe puncte de intersecţie (noduri de reţea), în dreptul verigilor (organismelor) care pot intra în componenţa unor lanţuri diferite.În cadrul reţelelor trofice, în funcţie de dominanţa speciilor din biocenoză, se formează lanţuri trofice principale, respectiv secundare. Cu cât nodurile de reţea sunt mai multe, cu atât reţeaua trofică este mai stabilă, deoarece funcţia de autoreglare a ecosistemului, prin abundenţa posibilităţilor nutriţionale, creşte.
5. Exemple de lanturi trofice:
- in stepa: boabe de graminee-soarece de camp- nevastuica-acvila
- in lac: alge-puiet de peste-peste rapitor(biban)-pasare ihtiohaga (barza)
- in zonele cu arbori: frunza-carabus-pasare insectivora-pasare rapitoare
7. Principale si secundare
8. O retea trofica din padure
In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita, jderul, mierla, soarecele de padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple de animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana. Porcul mistret, animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilor primari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari(consuma soareci). Jderul ataca pasari, soareci si veverite.El poate consuma si fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.
Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori, arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase, aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspandit in padurile de foioase), care are un regim de hrana foarte strict – numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse din padurile de stejar dupa care, nemaiavand hrana, mor. Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in randul altor specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana.
Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De aceea, orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar consecintele trebuie calculate.