Popa Tanda este o nuvela scrisa de Ioan Slavici care elogiaza puterea actiunii capabile sa transforme o �ntreaga comunitate.
Personajul principal al nuvelei este parintele Trandafir, fiul dascalului Pintilie din Butucani. El este urmarit pe parcursul relatiei sale cu satenii din Saraceni.
Personajul este lipsit de portret fizic, dar principalele trasaturi ale portretului sau moral sunt fixate chiar de la �nceput de catre narator prin caracterizare directa: "om bun", "�nvatat", "harnic si grijitor". Defectele sale care declanseaza conflictul cu satenii din Butucani sunt de fapt calitati �mpinse oarecum la extrem : sinceritatea totala, �nclinatia catre o critica aspra "cam greu la vorba, cam aspru la judecata: prea de-a dreptul, prea verde-fatis".
Personajul nu evolueaza pe parcursul actiunii, caracterul lui ram�ne neschimbat, �nsa portetul lui moral este nuantat si ilustrat prin situatii noi, autorul folosind caracterizarea indirecta, prin fapte.Astfel �n dorinta sa de a insufla saracenenilor dragoste de munca dovedeste hotar�re, tenacitate, energie. Desi trec luni si ani �n care eforturile preotului sunt zadarnice, acesta nu renunta ci cauta mereu noi metode pentru a-i schimba pe sateni, asfel �ncearca pe r�nd predica, sfatul, ironia, batjocura, ocara.
�ngrijindu-si gospodaria preotul Trandafir dovedeste inteligenta, inventivitate, initiativa si spirit practic. Repara casa, fara a avea pregatire sau experienta cultiva o mica gradina de zarzavaturi, mai apoi porumb, chiar �mpleteste lese pe care le vinde la t�rg.
Imaginea finala a preotului Trandafir, �n ipostaza de bunic, este cea a unui om �mplinit, ce nu si-a pierdut vigoarea si bucuria de a trai. Epitetele �n enumeratie " verde, vesel si harnic" subliniaza trasaturile esentiale ale personajului.
Ceea ce se modifica pe parcursul nuvelei este felul �n care preotul este perceput de catre personajul colectiv al satenilor din Saraceni. Primul contact este pozitiv, oamenii sunt �nc�tati de inteligenta, capacitatile oratorice si de bunele intentii ale preotului, dar mai t�rziu ajung sa fie agasati de insistentele si critica acestuia. Portretul preotului din perspectiva satenilor este foarte plastic prin folosirea unor expresii si comparatii populare "Parintele Trandafir e �nsa ca si capra �n gradina cu curechi" sau " a ajuns ca si ciuma". Porecla "Popa Tanda" sugereaza insistentele zadarnice ale personajului, dar si nemultumirea colectivitatii fata de acesta.
Dupa ce satenii vad primele realizari ale preotului, uimirea si admiratia pe fundalul �nca existent al nemultumirii si antipatiei e surprinsa �n exclamatia "Popa e omul dracului!". Excamatia din final " e omul lui Dumnezeu!" indica recunostinta si dragoste satenilor ce �nteleg si apreciaza meritele preotului.
Prin personajul principal al nuvelei "Popa Tanda", Slavici creeaza o figura luminoasa, optimista ce �ntrupeaza respectul si dragoste fata de viata ce trebuie celebrata prin munca si bucurie nu risipita prin tristete si necumpatare. sper ca te-a ajutat
Yurisa întreabă: