Ii dau funda celui care imi poate caracteriza cursul dunarii, cu ajutorul unui atlas geografic, a internetului...etc

Buna!
Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are
izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra. In drumul
sau spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o
lungime de 2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km
patrati.

Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi
afluenti de dimensiuni reduse - Brege si Brigach - ce-si au izvoarele
sub Varful Kandel (1241 m). Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata
Europei, extindandu-se pe teritoriul a zece tari - Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Moldova, Croatia, Bulgaria si
Ucraina si trece prin patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta si
Belgrad.

Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul
Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din
bazinele Vienei, Panonic si Pontic - resturi ale Marii Sarmatice,
existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si
Balcani. Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost
puse in evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca
Devin si Portile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei
sectoare: superior (alpin), mijlociu (panonic) si inferior (pontic),
acesta din urma identificandu-se cu sectorul romanesc.

In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti
navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt : Isarul, Innul si
Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul.

In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult
apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari
afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si
Tisa pe stanga.

Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38%) de la
Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in
mai multe sectoare. Acestea sunt :

* Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu
Severin) denumit si sectorul "defileului" deoarece Dunarea a taiat
M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu
din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete
depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si "clisuri"
unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului
hidroenergetic si de navigatie "Portile de fier I" navigatia prin
defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din
albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In
prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului
de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si
Iugoslaviei are 2 ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o
sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin cresterea nivelului
apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras
Orsova a fost mutat pe o vatra noua.
* Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul "luncii") deoarece
fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia
se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul
romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala,
numita "Portile de Fier II" tot in colaborare cu Iugoslavia. O
alta "Turnu Magurele-Nikopolc este in constructie, de aceasta data
in colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si
feroviar peste Dunare. Lunca de varsta holocena, formata in
ultimii 10000-15000 ani prin aluvionare, creste in latime din
amonte in aval, de la 3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la
Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un
microrelief format din fasii :
-fasia grindurilor fluvionare (aluviuni)
-fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa)
-fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr.
Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi.