Depinde ce anume se iarta. un abuz sexual de exemplu, o palma data pe nedrept, o vorba aruncata o data, de doua ori cu rea intentie si tot fiind trecuta cu vederea poate lua amploare si sa se transforme in ceva mai rau. iar pe de alta parte, cand tine de un compromis, de un cap plecat, de o calcare pe orgoliu, de a inchide ochii la anumite lucruri pentru cineva sau ceva ce merita din plin. e intr-adevar ceva frumos si o virtute.si rasplata cea mai placuta ar fi sa vezi recunostinta si bunavointa din partea celui iertat.
A ierta cu discernamant este o virtute.Adevarata iertare trebuie dublata si de uitare.
Cât timp ierţi persoanele care ţi-au greşit din necunoştinţă sau neinenţionat, şi este dublată de uitare, este o virtute într-adevăr. Când începi să fii călcat în picioare din cauză că ierţi prea mult şi când nu e cazul, este deja o slăbiciune.
Eu consider ca difera la situatii de multe ori e o slabiciune dar si o virtute depinde...
Buna!`Din punctul meu de vedere, consider ca a ierta nu este o slabiciune, ci este o virtute.De ce? Pentru ca nu toata lumea poate ierta cu usurinta in ciuda faptului ca poate a indurat multe, si totusi, a iertat.
Nu uita!`A ierta nu este o slabiciune, pentru ca niciunuia dintre noi nu-i este usor sa ierte!`
Someonewhoappreciatelife întreabă:
anonim_4396 întreabă:
DaciaRomania întreabă: