Macar dati-mi si mie niste expresii sau niste obiceiuri de iarna. Plz! Dau fundita pentru cele mai frumoase.

Niste obiceiuri:
-Se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului care, în acea zi, fiind supărată nu a mâncat nimic;

• nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi;

• norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun;

• semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general;

• nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.

...e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de



vasc. Aduce noroc.



...lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata



peste an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.



...in ziua crucii nu trebuie sa mananci fructe care contin semnul crucii in interior: nuci,



mere.

...cel care moare in vinerea Pastelui, va ajunge direct in rai.

...daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.

...aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.

...un cer senin de Craciun anunta un an roditor.

...daca bate vantul de Craciun, anunta ghinion.

...nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.

...acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana



imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in



mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu



dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.

...dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.

...aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.

...aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.

...aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales



noi) in fiecare portofel.

...e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.

...primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele



blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.

...prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita.



Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un



an norocos.

...nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca



ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!

...faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an



pentru a va merge bine la serviciu tot anul.

...nu spalati nimic in prima zi a noului an.

...prima zi din noul an trebuie sa va gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea



anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.

...imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie.

...nu spargeti nimic in prima zi a noului an.

...nu plangeti in prima zi a noului an.

...faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)

...nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie.

...e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.

...e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou.

...aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou.

...Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.

...in dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.

...e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.

...nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An Nou.

...lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.

...ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.

...daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul.

...daca mananci mere in ajun de Craciun, vei fi sanatos tot anul.

...copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.







sunt si unele legate de pasti da ma rog

La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca
puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica
lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări
artistice literare, muzicale, coregrafice etc.
Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova,
Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din
manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase
manifestări spirituale ale poporului nostru.

Plugul:
_n ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul -
străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o
urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Urarea de pluguşor este de fapt un
adevărat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile agricole.
Obiceiul contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou, colorând desfăşurarea acestei
sărbători cu acele elemente care ilustrează una din principalele ocupaţii ale poporului nostru -
agricultura.

Umblatul cu capra Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim
personaje biblice sunt locuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o
regiune la alta: cerb in Hunedoara, capră sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, boriţa (de la bour) în
Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită "brezaia" (din cauza înfăţişării
pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu
hârtie roşie. Peste această hârtie se pune o altă hârtie neagră, mărunt tăiată şi încreţită în forma
părului. În loc de aceasta se poate lipi şi o piele subţire cu păr pe ea.
În dreptul ochilor se fac în lemn două scobituri unde se pun două boabe de fasole mari, aloe, cu pete negre, peste care se lipeşte hârtia neagră cu încreţituri sau pielea cu păr. În loc de urechi, capra are două găvane de lingură. Pe ceafă are patru corniţe, frumos împodobite cu hârtie colorată, pe care se află înşirate şiraguri
de mărgele sau hurmuzi. În dosul coarnelor se află o oglindă care răsfrânge foarte mândru lumina
de pe la casele unde intră capra noaptea.
În cele două falci de sus ale capului, se pune falca de jos, care se misca în jurul unui cui care nu se vede. Această falcă este îmbracată la fel ca şi capul. Sub ceafă este o gaură în care se pune un băţ lung de un cot, de care se ţine capra. De partea de dinaintea fălcii de jos se află atârnat un clopoţel, iar de partea de dinapoi se afla legată o sârmă. Daca aceasta sârmă se lasă slobodă, partea de dinaintea fălcii de jos atârnă şi astfel gura caprei se deschide. Daca s-ar trage scurt de sârma, gura caprei s-ar închide printr-o clampăneală seaca, de lemn.
Fireşte clopoţelul sună. Atât băţul, cât şi sârma sunt aoperite cu un sac de formă tronconica, de
pânză groasă de sac, care, spe a sta umflată şi a acoperi astfel pe cel ce va ţine capra de băţ, va
clămpăni-o şi va juca-o, are legate pe dinauntru nişte cercuri de sârmă sau de lemn.
Masca este insotita de o ceata zgomotoasa, cu nelipsitii lautari ce acompaniaza dansul caprei.
Capra salta si se smuceste, se roteste si se apleaca, clampanind ritmic din falcile de lemn.
Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei. Cercetătorii presupun că dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor (căiuţii-feciori
travestiti în crai, ţurca-mască de taur .), întalnite în satele româneşti la vremea Crăciunului provin
din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii.

Plugusorul:
-Urare tradiţională la români în preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a
fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.
Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică.
Recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe masură ce se apropie de sfârşit.

Sorcova:
-Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor.Aceştia poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcova confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s- au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar "surov" (verde fraged), aluzie la ramura abia
îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei
baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinereţe celui vizat.Textul
urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întarească efectul mişcării sorcovei.
Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul ritual este
alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar
gazdelor li se adresează urări de bun augur, invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea

Sper ca te-am ajutat
pa-pa