Ce bancuri stiti?
Nu conteaza categoria.

Un inspector vine în vizitã la un spital de nebuni. Însotit de doctor, acesta îi vede pe nebunii de la etajul întâi agãtati de pereti. Ca sã se dea jos, doctorul spune:
- Toamna, frunzele cad.
Si nebunii cãzurã. La etajul al doilea, la fel.
Însã la al treilea etaj, nebunii au actionat astfel:
- Ha! Ha! Noi suntem conifere.

• Dacã o masinã ar merge cu viteza luminii, ce s-ar întâmpla dacã ar aprinde farurile?

• La ora de practicã maistrul le atrage atentia elevilor: - Sã fiti foarte atenti cum folositi utilajele din dotare cã puteti sã vã accidentati mortal sau chiar mai grav!

• Cea mai mare prostie pentru un economist este sã foloseascã termenul "pret de cost". Una este pretul, alta este costul... Semestrul acesta vom analiza elemente de cost. Astãzi vom începe cu primul capitol: "Pretul de Cost."

• - Cine râde la urmã râde mai bine. - Dar cine râde primul a prins gluma.

• - De ce umblã oamenii de afaceri cu umbrele si cu pãlãrii?
- Pentru cã aceste accesorii nu pot merge singure!

• La linia fierbinte psihiatricã:
- Dacã sunteti obsesiv, apãsati 2 în mod repetat.
- Dacã aveti mai multe personalitãti apãsati 3, 4, 5,6.
- Dacã suferiti de paranoia, stim cine sunteti si ce vreti, asteptati pânã aflãm de unde sunati.
- Dacã auziti voci, ascultati cu atentie si una vã va spune ce trebuie sã apãsati
- Dacã aveti halucinatii, atunci aveti grijã: ceea ce tineti la ureche este viu si o sã vã muste!

• În Bucuresti, un autobuz tocmai se pregãtea sã închidã usile si sã plece din statie. Soferul vede un om alergând disperat spre autobuz si îl asteaptã. Omul ajunge si îl întreabã pe sofer:
- Ce masinã e?
- DAF! zice soferul si pleacã.

• Mica publicitate scolarã:
1. Pierdut punctualitate la ore.
2. Fac schimb de "ceasuri rãmase în urmã" si '"caiete uitate în bancã"
3. Firmã serioasã, oferã cele mai avansate si rapide metode de rupt scaune si sfâsiat perdele.
4. Oferim consultatii de specialitate pentru începãtori în ale scrisului pe bancã.
5. Adresa-ti-vã cu încredere nouã. Posedãm cele mai variate metode de motivare a absentelor nemotivate:
- am fost bolnav(ã)
- m-a durut capul
- sunt bolnav(ã) o datã pe lunã
- mi-a murit mãtusa
- mi s-a rupt mãtura
- n-a cântat cocosul.

• În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, nava de rãzboi Mississippi mergea pe ocean. În depãrtare au observat o luminã. Atunci cãpitanul a strigat:
- Noi suntem vasul Mississippi si vã vom distruge dacã nu vã feriti!
- Bããã, mai bine dati-vã voi la o parte, cã noi suntem farul!

• - Ce e rosu si merge pe sub pãmânt?
- O râmã în trening.

• La restaurant, clientul îl întreabã pe ospãtar:
- Gãina aceasta de ce are un picior mai lung decât celãlalt?
- Dumneavoastrã credeti cã numai între oameni sunt schiopi?

• Ce îi trece prin cap unei muste care se loveste de o masinã care merge cu 160 km/h?
- Fundul!

• - 200.000 lei un ou fiert, o portie de brânzã si pâine? Sunt atât de rare ouãle în zona asta?
- Nu, domnule, clientii!

• Finii se duc în vizitã la nasi. Acolo, nasul îi întreabã dacã nu vor o cafea!
- Bineînteles, nasule!
Se duce nasul, fierbe apa într-un ibric, ia o boabã de cafea, o leagã cu o atã si o trece pe deasupra ibricului aburind. Ia 2 cesti si isi serveste finii cu cafeaua astfel obtinutã. Dupã ce acestia au bãut apa de cafea, nasul îi întreabã dacã mai doresc una! Finii rãspund respectuos cã nu mai vor.
Peste un timp, se duc si nasii la fini, iar finul îi întreabã dacã nu vor o cafea! Acestia rãspund cã da.
Se duce finul, pune apa la fiert într-un ibric, pune 2 cesti pe masã, le umple cu apã fiartã, dupã care ia un bob de cafea, îl leagã cu o atã si îl trece pe deasupra cestilor (prin abur). La care nasul îl întreabã:
- De ce nu ai fiert bobul?
- Pãi a fost asa de tare cafeaua aia pe care ne-ai servit-o mata data trecutã, cã n-am putut sã dorm toatã noaptea!

• - Cum au dispãrut dinozaurii?
- S-au mâncat unul pe altul pânã nu a mai rãmas nici unul!

• Cum bagi un elefant în frigider din 3 miscãri?
1. Deschizi usa.
2. Bagi elefantul.
3. Închizi usa.
Cum bagi un rinocer din 4 miscãri?
1. Deschizi usa.
2. Scoti elefantul.
3. Bagi rinocerul.
4. Închizi usa.

• La ora de parasutism, instructorul îi explicã elevului sãu modul de utilizare a parasutei.
- Trage maneta din partea stângã a parasutei. Dacã nu functioneazã, mai ai una de rezervã în partea dreaptã. Dacã si în acest caz deschiderea parasutei esueazã, spune de 3 ori "Cred în Buda".
Momentul în care elevul trebuie sã arate ce a învãtat se apropie. Numãrã pânã la zece si sare. Încearcã maneta din stânga. Nu functioneazã. Încearcã maneta din dreapta. Nici aceasta nu merge. Se împacienteazã, dar urmeazã sfatul dat de instructor si spune:
- Cred în Buda.
Spre surprinderea lui, din cer se iveste o mânã uriasã, a cãrei palmã îi aplaneazã cãderea în gol, salvându-l. Elevul, vãzându-se salvat ca prin minune de aceastã palmã uriasã zice:
- Iti multumesc, Doamne, pentru cã m-ai salvat de la moarte.
În acel moment din cer se iveste o altã palmã care îl izbeste.

• Dumnezeu îl trimite pe Sf. Petru sã vadã ce fac studentii cu o lunã înainte de licentã. Sf. Petru se întoarce si raporteazã:
- Medicii au început sã învete deja, inginerii si avocatii beau pe rupte si se distreazã.
Dupa doua sãptãmâni Sf. Petru raporteazã din nou:
- Medicii au terminat de învãtat, inginerii si avocatii beau si se distreazã.
Cu o zi înainte de licentã, Sf. Petru raporteazã:
- Medicii au terminat si au si repetat, inginerii au început sã citeascã.
Dumnezeu întreabã:
- Si avocatii?
- Se roagã de zor.
- Bine, atunci ei sã treacã.

• Un scotian îsi cheamã fiul:
- Du-te la vecinul de sus si cere-i ciocanul!
Dupã cinci minute se întoarce fiul fãrã ciocan si tatãl îl întreabã:
- Nu ti-a dat vecinul ciocanul?
- Nu.
- Zgârcitul! Atunci du-te si adu-l pe al nostru.

• Un scotian aduce acasã un cos cu cãpsuni. Ia una din ele si o dã fiului sãu zicându-i:
- Ia fiule! Restul au acelasi gust.

• - Cum a apãrut sârma de cupru?
- Doi scotieni au gãsit simultan un penny...

• Un scotian merge la un bar si comandã o bere la halbã. Dupa ce i se aduce berea observã o muscã în ea si îi spune barmanului:
- Barman, în berea asta e o muscã.
Barmanul rãspunde:
- Domnule zgârcit mai esti si tu, cât poate sã bea o muscã?

• Doi scotieni se întâlnesc:
- Vai, ce ceas frumos ai! Cred cã te-a costat mult.
- Nici vorbã! Mi l-a vândut tatãl meu pe patul de moarte cu 4 penny.
Astea imi plac foarte mult sau aici:

• 3 studenti înaintea unui examen, unul foarte bine pregãtit, unul cu un nivel mediu de cunostinte si unul ultra slab, se înteleg asupra ordinii de intrare.
Cel mediu, intrã primul. La iesirea din examen, ceilalti îl întreabã:
- Cum a fost?
- Ca o discutie normalã de la profesor la student!
Intrã cel supertare. La iesire, aceeasi întrebare; rãspunsul:
- Ca o discutie de la profesor la profesor!
Când în sfârsit intrã si cel "tãmâie", stã înãuntru o orã. Când iese, ceilalti îl întreabã:
- Cum a fost dacã ai stat atâta?
- Ca o discutie de la preot la preot!
- Cum asa?
- Pãi el întreba... eu îmi faceam cruce. Eu rãspundeam, el îsi fãcea cruce!

• La ora de chimie proful predã elevilor cele patru stãri ale organismului:
1. Calmul
Demonstratie: Profesorul sunã la un numar oarecare si întreabã:
- Alo, Ion este acasã?
- Cred ca ati gresit numãrul. Aici nu locuieste Ion.
2. Nerãbdarea
Demonstratie: Profesorul sunã la acelasi numãr de telefon si întreabã:
- Ion este acasã?
- Domnule, aici nu locuieste Ion.
3. Nervozitatea:
Demonstratie: Proful sunã la acelasi numãr si întreabã:
- Ion este acasã?!
- Domnule, de câte ori sã-ti mai spun cã aici nu locuieste Ion?!
4. Disperarea:
Demonstratie: Profesorul sunã si de aceastã datã la acelasi numãr si întreabã:
- Alo, sunt Ion, am primit vreun mesaj?

• - Vã rog sã mã examinati pânã îmi puteti da nota 5! - cere un student.
De o orã rãspunde, iar la un moment dat profu' spune:
- Puteti sã-mi dati carnetul de elev, aveti nota 5.
La care elevul:
- Phhuuu. Ce greu a fost!
- Cred si eu, spune profu'. Acum o jumatate de orã erati încã la nota 10.

• Rugãciunea elevului:
Tatãl nostru, directorul nostru,
Sfinteascã-se scoala ta,
Când vãd masina ta
Îmi cade tigara mea.
Si motiveazã-ne nouã absentele noastre,
Precum si noi vom motiva absentele colegilor nostri,
Si nu ne scoate pe noi la careu,
Si ne fereste de cea blondã! (profa' de chimie).
Acum si în cei patru ani care vor urma.
AMIN!

• Bulã la ora de chimie!
D-na profesoarã:
- Copii, ora viitoare vom avea nevoie de un tub de oxigen! Cine imi poate procura unul?
Bula:
- EU, EU, EU, EU... D-NA PROFESOARÃ EU!
D-na profesoarã:
- Bulã, te rog sa stai linistit! Tu cine stie ce o sa îmi aduci! Popescu, te rog sã cauti un tub de oxigen!
Sãptãmâna urmatoare povestea se repetã! De aceastã datã profesoara îl numeste pe Bulã! A doua zi vine Bulã la scoala cu tubul de oxigen!
D-na profesoarã:
- Bulã, de unde ai adus tubul?
- De la bunicul!
- Si el ce a spus?!
- AAAAAAAA...

• - Cum ti-a plãcut ora noului prof?
- A fost ca si sabia lui Carol cel Mare.
-?
- Lungã si platã...

• - Ionescule, spune-mi ce este apa?
- Apa este un lichid incolor care devine negru când ne spãlãm pe mâini.

• Un om ajunge in iad. Scaraotchi îl întreabã:
- Omule, unde vrei, în iadul normal sau în iadul studentilor?
- În iadul normal!
Zis si fãcut. Omul merge în iadul normal. Acolo seara, dupa chinurile zilnice, când sã adoarmã, intra un drac si îi bate un cui în talpã. Omul strigã de durere. A doua zi la fel, a treia zi se întâmplã iar la fel. Omul disperat merge la Scaraotchi.
- Trimite-mã în iadul studentilor!
- Bine! spuse dracul.
Ajuns acolo, omul asteapta seara. Surprizã: nu se întâmpla nimic. Traieste ãsta fericit asa vreo douã luni, trei. Dupã lunile astea apare dracul seara cu o ladã imensa de cuie si spune:
- Acum sã vã vãd, bãieti... SESIUNE!

• Cum începe profu' de chimie ora?
- Dacã elevii care vorbesc în ultima banca ar sta în liniste, ca elevii din mijloc, care completeazã rebus, atunci elevii din primele bãnci ar putea dormi în liniste.

• - Bulã, ce ati facut azi la scoalã?
- Am avut orã de chimie si am fãcut o bombã.
- Si mâine ce o sã faceti?
- Unde?

• Cum se numeste o protezã pusã într-un pahar cu apã?
O solutie molarã.

• La facultate:
Începe examenul de chimie organicã. Dupã cinci minute cineva bate la usã:
- Dddddoooommmmmmnnulle pppprofessor, primiti un studdent beat la examen?
- Du-te mai tinere, nu vezi în ce hal arãti, vino cu altã grupã sau te mai pregãtesti si vii în toamnã.
Studentul pleacã. Dupã alte cinci minute din nou bate cineva la usã:
- Dddddoooommmmmmnnulle pppprofessor, primiti un studdent beat la examen?
- Iar ai venit mãi, ti-am spus cã nu, uitã-te la tine cum arãti, vii în toamnã.
Studentul pleacã din nou. Dupã alte cinci minute revine:
- Dddddoooommmmmmnnulle pppprofessor, primiti un studdent beat la examen?
- Bine mãi, uite, te primesc, haide.
Studentul iese din clasa si strigã:
- AAAAAAdddduuuuceti-ll bbbãieeti!

• Poti deveni chimist dacã:
> Cel putin intentionezi sã îti botezi primul copil Lantan si simti imperios nevoia sã nu te opresti decât atunci când l-ai botezat pe ultimul Lutetiu.
> Simti ca aerul proaspat miroase rãu si invers.
> Dacã te-ai jucat cu substante chimice de copil; si încã ai toate degetele.

• Într-o scoalã cu elevi care se bazau numai pe copiat vine într-o zi un inspector foarte sever si adreseazã elevilor:
- Dragi elevi, aici este ca si la teatru… voi sunteti actorii iar eu sunt publicul.
Se ridicã un elev mai tupeist si-i zice:
- Dacã este asa cum spuneti, dati-ne voie sa chemãm si sufleurul.

• La ora de fizicã raspunde Iulia:
- Ce este mai greu: douãzeci de kilograme de plumb sau douãzeci de kilograme de pene?
- Lãsati sã cadã penele pe piciorul dumneavoastrã, iar apoi bucata de plumb si veti afla rãspunsul corect.

• O mamicã, preocupatã de educatia unicului ei fiu, îi spune acestuia:
- Dragul meu, nu vreau sã înveti algebra!
- Dar de ce mãmico?
- Nu vreau sã umbli cu necunoscute.

• La ora de chimie profesorul îl întreabã pe un elev:
- Ce crezi, dacã arunc aceastã monedã în recipientul acesta plin cu acid se va dizolva?
- În nici un caz, rãspunde elevul.
- Corect. Si de unde stii acest lucru?
- Pãi dacã s-ar dizolva nu ati arunca-o în recipient.

• O bucatã de sodiu s-a îndragostit de un bec Bunsen.
- O Bunsen, de fiecare datã când te vãd mã topesc.
- Este doar o fazã prin care treci, dragutã.

• Ce este apa chioarã? - HO cu ochelari.

• Culmea fizicii: sã vezi un cal putere ce paste într-un câmp magnetic.

• Un elev se uitã nedumerit la însemnarea fãcutã de profesor pe teza lui.
- Domnule profesor, ce ati notat aici? Nu reusesc deloc sa vã deslusesc scrisul.
- Nimic deosebit. Vroiam doar sa-ti atrag atentia ca pe viitor sã scrii ceva mai citet.

• Semnificatii "originale" pentru un chimist:
Un proton - am un dolar;
Un electron - sunt dator un dolar;
Un neutron - sunt lefter.
Redox (ox-taur, engl.) - taur rosu, vitã artãgoasã.
Reactii redox - reactii cu participarea unor particule agresive.

• Motive pentru a deveni chimisti:
› Sã învãtati cum sã înmuiati inimile dusmanilor dumneavoastrã si cum sã le topiti
pe cele ale femeilor dupã dumneavoastrã;
› Nu veti stii niciodatã ce înseamnã sã te plictisesti duminicã noaptea. Veti sta de
bunãvoie în laborator.
› Veti purta în permanentã cele mai excentrice lentile la ochelari (chiar dacã sunt
de protectie).
› Veti avea acces la etanol 100% (desi uneori impurificat cu fenolftaleinã -indicator si purgativ).
› Veti învãta ce înseamnã protectie si testare (de la anticonceptionale, sarcinã,
pH, etc.).
› S-ar putea sã aveti sansa de a vã lua la întrecere cu natura si sã fiti câstigãtor.

• Înainte de a vã prezenta la examenul urmãtor, verificati dacã stiti definitiile urmãtoare:
› Stereochimie - a avea o receptie perfectã la CD-player;
› Radical liber - o miscare politicã;
› Propan - miscare nobiliarã;
› Acid periodic - uneori existã, alteori nu, depinde de senzor.
› Membranã - ceva care dacã este bine plasat te scuteste de multe neplãceri…
› Biotin - tincturã vitalã.

• Un profesor trãznit efectueazã o experientã si apoi le spune elevilor:
- Dupã cum vedeti, nu vedeti nimic. De ce nu vedeti nimic?! Ei bine, asta veti vedea îndatã!

• - De ce a ramas celebru Napoleon? întreabã profesoara.
- Fiindcã avea o memorie formidabilã, rãspunse elevul.
- Poti fi mai clar?
- Da. Pe statuia sa scrie "În memoria lui Napoleon".

• Subiect la biologie: definiti o plantã din familia Fungus si motivati o caracteristicã principalã a acesteia.
Rãspuns: planta este ciuperca. Aceasta creste în locuri ploioase si de aceea are forma unei umbrele.

• Care este diferenta dintre studenti si fulgii de nea?
Fulgii de nea picã numai iarna.

• Ninsese de câteva ore în continuu când la difuzoarele unei universitãti se auzi: "Rugãm studentii care au parcat pe strada principalã a universitãtii sa vinã sã-si mute masinile ca sã putem bãga utilajele de deszapezire". Douazeci de minute mai târziu un alt anunt: "Rugãm ca cei nouã sute de studenti care au venit sã mute cele 14 masini sã se întoarcã fiecare la amfiteatrele lor".

• Profu' de fizicã îi spune lui Bulã:
- Defineste sensul cuvântului "vânt".
- Vântul este un aer grãbit care aleargã dupã lucrurile urgente pe care le are de rezolvat.

• Chimia este cu adevarat amuzantã. Dacã nu sunteti convinsi de aceasta consultati protoxidul de azot (gaz ilariant).
• Legea lui Hole: Capul unui student înainte de examen este o varzã tãiatã în felii mãrunte.

• Câti chimisti-fizicieni acceptã sã schimbe un bec?
Numai unul. Dar el îl va schimba de trei ori, va reprezenta o linie dreaptã printre date si apoi va extrapola la zero.

• De ce "uitã" un elev/student toatã materia dupã promovarea unui examen?
> Pentru a face loc cunostintelor necesare promovãrii examenului urmãtor;
> Pentru cã-i place sã aibã în cap spatiu liber pentru ideile sale;
> De ce sã tinã minte ce au fãcut altii si sã nu se gândeascã la ceva profitabil pentru viitor.
> Oricum nu poti cuceri o femeie vorbindu-i despre stiintã.

• Cheia marilor succese:
> În viatã: nu are rost sã înveti ca sã ai ce uita;
> În dragoste: înseal-o înainte de a-i pica în plasã, îndrãgostindu-te cu adevarat;
> La cãrti: nu trisa niciodatã. Descoperã când o fac altii sau învatã sã trisezi atât de bine încât tu însuti sã fii convins cã tu respecti regula jocului.
> În politicã: Minte! Minte! Minte! (verb la imperativ, nu substantiv).
> În sesiune: pauzele lungi si dese.
Daca consideri ca te-am ajutat astept fundita