Legendele Olimpului - zeii : http://www.referat.ro/referate/Legendele_Olimpului_zeii_3588.html
Ionel Teodoreanu : N CASA BUNICILOR
de Ionel Teodoreanu
I. Ionel Teodoreanu (1897-19540 a fost un prozator f apreciat, original prin lirismul si bogatia metaforica a operei sale.
In unele lucrari ("Ulita copilariei"-1923, "In casa buncilor" -1938, ca si in primul volum al romanului "La Medeleni" - 1925-1927), autorul infatiseaza perioada minunata a copilariei si puritatea sufletului de copil.
II. Fragmentul "Bunicul a fost, bunica este" deschide volumul "In casa bunicilor", scriere memoralistica in care sunt evocate cu nostalgie si umor, intamplari din viata naratorului.
In intregul sau, acest volum este un mozaic de portrete, intre care se detaseaza: imaginea bunicului, a bunicii, a parintilor si imaginea celor trei frati(printre care se numara si povestitorul aflat intre copilarie si adolescenta).
III.Continutul fragmentului prezinta o intamplare repetabila din copilaria autorului, si anume, o vizita la bunicii din partea tatalui.
Fluxul memoriei aduce in lumina gandurile si sentimentele copilului de atunci, imaginea casei bunicilor si a fiecaruia dintre cei doi batrani.
Instiintati de parinti ca vor merge la bunici, copiii sunt nemultumiti "ca zmeele descalecate de pe vanturi si arestate in dulap".
Cauza acestei stari consta in interdictiile impuse("sa nu vb tare si neintrebati,sa nu radeti prosteste,sa nu puneti mana pe lucruri,sa nu v-atingeti de pisici,sa nu faceti obraznicii..."), in casa bunicilor nepotii neavand voie sa fie copii.
In tot timpul vizitei, ei raman "prizonieri intre ochelarii bunicilor si ochii parintilor", in timp ce acestia din urma redevin copiii respectuosi de altadata.
Amintirea vizitei se incadreaza in trecutul oarecum apropiat al naratorului.
Portretul bunicului se incheaga la nivelul a doua timpuri:
Unul este trecutul indepartat(cand bunicul fusese procuror general,primar si decan al avocatilor, decorat de rege si stimat de toata lumea)>
Al doilea este timpul copilariei naratorului cand bunicul devenise alb "ca un copacel nins" si statea la gura sobei, cu motanul la picioare.
Portretul bunicii este mai mult al prezentului, intrucat copiii nu si-o pot imagina mireasa, iar socoteala tineretii ei li se pare incalcita.
"Coana Elencu" si "Cuconu Alecu" vor ramane in amintirea autorului si dupa ce vor trece in lumea umbrelor.
"Bunicul a fost, bunica este" constituie, pentru omul matur, un drum de intoarcere la copilaria pierduta
Cenusareasa : http://ro.shvoong.com/books/4447-cenusareasa/
Legendele Olimpului
1.Perseu
Se povesteşte cã trãia cândva ĩn oraşul Argos un rege ce se numea Acrisiu.El
Avae o fatã frumoasã pe nume Danae. A avut tot ce şi-a dorit dar avea o
nemulţumire. Aveau puţine grâne din cauza cã ploua rar. Avea nevoie de un
bãrbat care sã ţinã frâiere.Acrisiu s-a dus la zei sã cearã un fiu. Zeii l-au refuzat
spunând cã el este prea bãtrân, dar fica sa Danae va avea un bãiat.S-a bucurat
foarte mult Acrisiu când a auzit vestea dar zeii ia-u spus cã sã nu se bucure cãci
ĩntr-o zi el va pieri de mâna lui şi nimeni nu poate ĩnpiedica acest lucru.
2. Zeus se ĩndrãgosteşte de Danae
S-a speiat Acrisiu şi cãnd a ajuns ĩnapoi ĩn regat a dat porunca sã se construiascã o temniţã sub pãmânt şi acolo sã fie ĩnchisã Danae.
Hermes a dus vestea la Zeus zeu zeilor care s-a hotãrât ca Danae sã fie soţia lui ĩn regat.hermes se ĩndoi de sucesul lui Zeus dar şi Zeus avea metodele lui.S-a transformat ĩntr-o ploaie argintie şi aşa strãcorând ĩntre pietre a reuşit sã ajunga la temniţa subteranã. Astfel Danae devenise soţia lui Zeus.
3.Acrisiu descoperã crima
Trecuse ceva timp şi copilul Danaei a sosot pe lume.Era un bãiat voinic râdea, plângea ca şi alţi copii.
O datã când Acrisiu trecuse pe lângã temniţa ficei sale auzea plânsul copilului.
A deschis temniţa şi o vedea pe fica sa cu un bebeluş ĩn braţe.Regele s-a ĩnfuriat şi nu a crezut-o pe fica sa care pretindea cã Zeus este tatãl copilului.Acrisiu a chemat meşteri ca sã facã un cufãr. In cufãrul acesta o ĩnchise pe fica sa ĩmpreunã cu bebelşul ei, şi a zvârlit cufãrul pe valuri.
4.Pescarul Dictis aflã pe Mare Lada
Lada plutea neştiut pe mare ĩmpreunã cu Danae şi cu fiul sãu Perseu.Stãteau ĩnãuntru flãmânzi şi ĩnsetaţi.Insã o furtunã ridica lada şi a trântit-o de stânci pânã a nimerit ĩn Ciclade.
In ziua aceia ieşise un pescar pe nume Dictis care din greşalã a tras lada pe uscat şi când a deschis-o a vãzut-o ĩn ĩnãuntrul ei pe Danae şi pe pruncul sãu Perseu.Repede I-a dat de mâncare şi ĩntre timp Danae povestise tot ce s-a ĩntâmplat. Dictis a cerut-o de soţie şi ea a acceptat.
Trãia ĩnsã pe insula aceia un rege lacom pe nume Polidecte.deşi era fratele a lui Dictis ĩl ura foarte mult şi l-a izgonit din palat.
Se ĩntâmplase cã intr-o searã acest rege a observat-o pe soţia lui Dictis, pe Danae.
5.Regele insulei Serifos urzeşte-un plan
Regle gândea cã nu e corect ca un sãrman pescar sã aibã o soţie aşa de frumoasã şi ĩntr-o diminaţa când Dictis s-a dus sã pescuiascã el a intrat ĩn casã.A cerut-o pe Danae de soţie.Ea l-a refuzat, şi când a vrut sã o ducã cu forţã a venit Perseu (care deja se fãcuse un flãcãu mare şi voinic) şi a venit sã o. salvaze.
Trecuse un timp şi venea porunca de la rege cã vrea sã-l vadã pe Perseu.I-a povestit despre cele trei creaturi care bântuiesc aceastã lume, şi cã cea mai micã, Meduza este muritare.Regele cera capul Meduzei, şi Danae va rãmâne la palatul luiPolidecte pânã el se va ĩntoarce.
6. Sfatul lui Hermes
Se ducePerseu la templul lui Zeus sã-I cere sprijinul. Apare Hermes mesagerul lui Zeus si ĩ-I dã lui Perseu o sabie şi un scut, şi-l atenţioneazã asura puterea Meduzei, adicã dacã se uitã in ochii ei, se va transforma in piatrã.
Perseu ia sabia şi scutul şi porneste la drum.
A mers pânã ajunsese la locul undese aflau cele trei gaie ale mãrii(surori cu cele trei gorgoane). Erau bãtrâne şi aveau un singur ochi pe care-l foloseau cu schimbul.
Peseu sãpa o groapã şi se adãposti acolo.
7.Perseu rãpune Meduza
A stat acolo trei zile, dar intr-a treia noapte observa cum scoate bãtrâna ochiul din orbitã şi –l ĩntindea celelilalte.Atunci s-a repezit Perseu.le-a smuls ochiul şi l-a aruncat in groapã.I-a zis cã dacã ele il ajutã vor recãpãta ochiul.Ele au jurat cã il vor ajuta, au povestit despre nimfe care Zineau casca lui Hades, care il va face invizibil, o pereche de sandale ĩnaripate si un sac ĩn care orice ĩncape.S-a dus Perseu la nimfe unde le primea toate acestea.Acum putea sã meargã ĩn luptã
A ajuns la insula gorgoanelor, unde ele tocmai dormeau. Dintr-o loviturã I-a tãiat capul Meduzei şi a inãlţat spre cer.
8.La titanul Atlas
Zburau deasupra Africi când lui Perseu I s-a fãcut foame şi s-a oprit in ţara unui titan pe nume Atlas.Atlas avea o grãdinã ĩn care pomii fãceau fructe din aur.Se
temea marele titan deoarece Oracolul I-a zis cã va veni fiul lui Zeus sã furã fructele de aur.
Când Perseu a aterizat titanul s-a nãpustit asupra lui şi l-a lovit. Perseu nu a vrut sã facã rãu nimãnui dar titanul l-a lovi, aşa cã a scos capul Meduzei din sac şi l-a inpietrit pe titan
9.Deasupra Etiopiei
Zbura mai departe pânã ajunsese sub Etiopia.Aici a zãrit pe malul mãrii o fatã pe jumãtate goalã ĩn lanţuri, lângã mal regele Cefeu şi regina şi mai departe oamenii di regat.
Se povesteşte cã soţia regelui Cefeu, Cassiopeia se lãuda la nimfele mãrii cã fata sa Andromeda este cu mult mai frumoasã decât ei.Nimfele s-au supãrat si I-au zis zeului Poseidon.El a trimis cãtre regatul lui Cefeu cele mai odioase monştri. Cefe a cerut sfatul lui Zeus dar el a zi, dacã vrea sã plece monştrii trebuie sã-I deie pe fica sa monstruli sã o mãnânce.
10.Perseu cunoaşte pe fiica lui Cefeu
Regele s-a dus acasã şi povestise ce I-a sfãtuit marele Zeus.Nu au avut ce face au luat pe fatã şi au legat-o pe stâncã ce ieşise din mare.
Atunci s-a arãtat Perseu şi a ĩntrebat-oi pe fatã ce s-a ĩntĩmplat. Vroia sã o elibereze dar din adâncul mãrii apãruse monstrul.
pusik întreabă:
OfficialFallingStar întreabă: