cam cati ani poate traii un perus, tin sa mentionez ca are si pereche. Si ce as mai putea sa ii dau de mancare in afara de mei? Nu vreau un link vreau sa imi lasati voi comentariile. FUNDA!

In cushca cam 10 ani.
Hrana
Bobiţele de mei roşu şi de mei auriu sunt preferatele peruşilor. Majoritatea se dau în vânt după ovăz şi falaris. Amestecuri de seminţe de foarte bună calitate găsiţi în orice magazin pentru animale. Important este să aibă un ambalaj transparent, să poţi vedea seminţele dinăuntru. Crescătorii de peruşi ne avertizează, totuşi, că seminţele sunt precum pizza sau şaorma, un fast food delicios, dar sărac în vitamine şi nutrienţi. De aceea, hrana peruşilor trebuie completată în fiecare zi cu fructe şi legume proaspete:


Biluţă este primul care se serveşte cu morcov în fiecare dimineaţă

- morcovi, ardei gras;

- frunze de spanac, salată verde, lăptuci;

- bucăţele de pere, pepene galben, banane şi orice alt fruct care pare să le placă, în afară de avocado şi fructele cu suc acidulat precum piersicile. Fructele acide pot declanşa diaree de scurtă durată, aşa că sunt recomandate numai în cantităţi mici.

Încearcă să le oferi legume şi fructe dintr-o sursă naturală, să nu fie stropite cu substanţe chimice. Spală bine legumele, taie-le bucăţi mici sau dă-le pe răzătoare. Dacă nu le-au mâncat, nu le lăsa să se strice printre gratiile coliviei. În magazine, găseşti şi pliculeţe cu seminţe pentru iarbă pe gustul papagalilor. Fă-i o surpriză înaripatului tău şi pune la încolţit, într-un mic ghiveci, seminţele. Lasă firele să crească de o palmă, să fie viguroase şi hrănitoare. Va fi o adevărată green party pentru amicul tău gureş.


Pregătit să atace salata mea de fructe, doar lingura îl încurca!

Majoritatea peruşilor sunt foarte pofticioşi şi vor încerca să guste din ce ai tu în farfurie. Nu trebuie să le dai ciocolată, dulciuri, preparate pe bază de aluat şi tot felul de mâncăruri cu grăsimi animale. Brânzeturile sunt absolut interzise!

Ce facem cu mofturoşii?!

De obicei, peruşii mănâncă ceea ce au văzut la părinţii lor sau la păsările alături de care au crescut. Biluţă a fost îngrijit de oameni de când a ieşit din ou şi mănâncă de toate, multe legume şi fructe. În schimb, Cipiţa a fost adoptată dintr-o aviară unde, probabil, nu primea legume sau nu reuşea să ajungă la ele din cauza păsărilor mai mari. Ca atare, ea se uită circumspectă la bucăţile de legume şi de fructe pe care i le ofer. Mai întâi trebuie să mă vadă pe mine mâncând, ca să guste şi ea. Nu reuşesc să o conving să ciugulească din mere sau din salată. Crescătorii spun că îi poţi păcăli pe mofturoşi înfigând seminţele lor preferate în feliile de fructe. Pe Cipiţa nu am reuşit să o păcălesc astfel. Cine are alte idei… îl rog să ne scrie!

Osul de sepie

Alături de cutiuţele cu mâncare, trebuie să fie întotdeauna un os de sepie. Principalul lui rol: ascute cioculeţele. Rolul secundar: curăţă cioculeţele de bucăţile de fructe sau de legume.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
SEMINŢELE, care sunt bune şi de ce

Vă scriam adesea în comentarii să nu vă zgârciţi la bani când le cumpăraţi peruşilor voştri hrana de bază: seminţele. Meiul simplu, din piaţă, cumpărat de la tarabe, nu este suficient să le asigure necesarul de nutrienţi, în plus, poate fi plin de neghină, ouă de insecte sau de molii moarte, de praf şi pământ. Este indicat să cumpăraţi seminţe atent selecţionate, ambalate şi produse de companii cu renume. Cu cât un amestec de seminţe conţine mai multe soiuri, cu atât este mai bun pentru peruşii voştri.

Iată ce seminţe ar trebui să mănânce zilnic peruşii:



Mei: alb, roşu, galben, panicum sau japonez. Sunt cele cinci tipuri de mei recomandat papagalilor mici, dintre care panicum este cel mai răspândit. Meiul are mulţi carbohidraţi, dar puţine grăsimi, ceea ce oferă peruşilor energia necesară zilnic.


seminte de canepa

Cânepa: seminţele de cânepă (nu vă gândiţi la cannabis, pentru că numai câteva soiuri de cânepă au proprietăţi halucinogene) reprezintă un aliment deosebit de nutritiv. Ele conţin un procent ridicat de proteine, vitamina E şi multe minerale precum magneziu, fier, zinc, calciu sau fosfor. Dintre toate seminţele de cereale, cele de cânepă sunt singurele bolgate în acizi graşi omega 6 şi omega 3, acizii esenţiali pentru sistemul imunitar, pentru pene şi piele, pentru sistemul nervos şi pentru inimă.

Ovăzul: seminţele de ovăz sunt un tonic excelent, dau energie, ajută digestia şi combat o mulţime de afecţiuni. Nu degeaba sunt indicate copiilor mici, sub formă de fulgi. Bobul de ovăz conţine întreaga gamă de vitamine B, absolut necesare păsărilor, grăsimi benefice, carbohidraţi, glucide, caroten, precum şi minerale.


falaris

Phalaris (eng. Canary grass – a nu se confunda cu hrana pentru canari): seminţele lunguieţe de falaris trebuie să reprezinte cam jumătate din cantitatea unei pungi cu amestec pentru peruşi. Sunt uşor de spart şi sunt ideale pentru pui. Bogate în proteine, dar sărace în grăsimi, seminţele de falaris sunt excelente pentru ficat, pancreas şi rinichi.

Năutul: seminţele mici şi negre de năut se găsesc într-un procentaj scăzut în amestecurile pentru peruşi. Sunt bune pentru energie, dar au o cantitate mare de grăsimi, aşa că trebuie administrate moderat.

Floarea soarelui: miezul alb, decojit, de floarea soarelui este iubit de peruşi, dacă sunt obişnuiţi de mici să îl consume. Conţine multe grăsimi, ca şi năutul, deci trebuie oferit în cantităţi mici, dar binevenite.

Susanul sălbatic (eng. perilla): seminţele de perilla, de origine asiatică, sunt de formă ovală, globulară. Se recoltează după ce fructele se coc şi se usucă la soare. Conţin acid linoleic, bun pentru digestie, şi combat constipaţia. Dacă nu sunt obişnuiţi de mici cu ele, peruşii le ocolesc.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Spicele de mei, preferatele peruşilor

Ştiţi deja că meiul reprezintă hrana de bază a peruşilor. Seminţele aurii sau roşiatice sunt preferatele lor şi consumă zilnic o cantitate aproape dublă faţă de greutatea lor.

Iată cum arată cele cinci specii de mei din hrana peruşilor:



Mai mult decât boabele, le plac însă spicele cu mei. Se distrează culegând bobiţele de pe spice, hrănindu-se aşa cum ar face-o în sălbăticie. Spicele sunt preferatele lor, înaintea tuturor combinaţiilor savuroase cu diverse seminţe.


Hai să profităm de ceea ce le place şi să îi învăţăm să mănânce din mâna noastră!

Mai întâi, pune spice cu mei în colivie sau într-un vas, aşa cum vezi în fotografia de mai sus.
De îndată ce peruşul tău descoperă bucuria de a ciuguli spicele de mei şi devine activitatea lui favorită, ia o bucată de spic cu boabe în palmă şi ademeneşte peruşul să vină la tine.

Cu siguranţă, nu o să vină din prima zi. Repetiţia este mama învăţării şi a dresajului… asa că perseverează! Ia spicele din colivie şi ţine-le în palmă, prefă-te eventual că le guşti şi tu să stârneşti curiozitatea şi pofta micului tău prieten. În câteva zile, oricât ar fi de încăpăţânat, un peruş care iubeşte mult spicele de mei va veni în mâna ta. Când va face primul pas şi va veni în palma ta să ciugulească spicele, stai nemişcat şi aşteaptă liniştit să mănânce cât vrea. Nu face niciun gest care să îl sperie, nu mişca degetele, nu mişca cealaltă mână, nu râde, nu ţipa după alţii prin casă să le arăţi ce face peruşul tău… secretul este să stai liniştit, astfel încât peruşul să prindă încredere în tine şi să ştie că se poate baza pe mâna ta, că este un loc unde poate ateriza oricând să mănânce, fără să îl sperie nimic! Mult succes!

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Nisipul de ronţăit, o problemă controversată

Unii spun că este bine să le pui o tăviţă cu nisip special, care conţine şi fragmente de scoici, să îi ajute la digestie. Majoritatea crescătorilor de elită ne avertizează că nu este deloc sănătos să le punem nisip. Acesta este util păsărilor care nu decojesc seminţele şi le înghit întregi, precum păsările de curte. Nu este cazul papagalilor care, indiferent de specie, sparg seminţele, elimină cojile şi înghit doar miezul moale. Papagalii nu au nevoie de nisip!

De unde a pornit mania nisipului?

Observând îndeaproape păsările de pe lângă casă şi porumbeii, s-a văzut că ciugulesc, din când în când, pietricele foarte fine care le ajută la digestie. De aici, s-a tras concluzia eronată că toate păsările, inclusiv papagalii, au nevoie de nisip sau pietriş fin pentru a digera mai bine seminţele. Iar companiile care vând hrana pentru păsări abia aşteptau un motiv să pună pe rafturi un nou produs, punguţe cu nisip, să le mai ia stăpânilor nişte bani… Ei bine, nisipul este folositor păsărilor care înghit seminţele cu tot cu coajă, pentru că le ajută într-adevăr la digestie, dar papagalii nu fac parte din grupul acesta de păsări. Papagalii sparg coaja tuturor seminţelor pe care le mănâncă şi înghit miezul care este foarte uşor de digerat, fără să fie nevoie de vreun adjuvant. Hrana papagalilor este moale: miezul de seminţe, fructele şi legumele care constituie mâncarea lor de zi cu zi nu presupun nicio problemă de digestie. Spre deosebire de porumbei care înghit, spre exemplu, boabe dure de porumb şi care au nevoie de nisip. Ca atare, nisipul nu ajută sub nicio formă digestia peruşilor şi a papagalilor, ba, din contră, firele mai mari de nisip pot provoca leziuni pe traectul digestiv, dacă sunt înghiţite. Nu aveţi de ce să cumpăraţi nisip pentru peruşi, iar, dacă aceştia au probleme de digestie, acestea nu se vor rezolva cu nisip, ci cu un tratament potrivit cauzei.

Nisipul e bun pentru peruşi pentru că are minerale – FALS!

Ideea că nisipul este bun pentru digestia papagalilor a pierdut teren în Occident. După studiile efectuate asupra acestor păsări, după studiul anatomiei lor, veterinarii şi crescătorii de elită s-au convins că nisipul nu are niciun rol în dieta papagalilor. Dar firmele producătoare nu puteau renunţa atât de uşor la un produs care aducea profit, aşa că s-a răspândit ideea că nisipul este bun pentru că are minerale. Mai nou, a apărut şi nisip amestecat cu fragmente fine de scoici… pentru calciu.

Adică, odată înghiţit nisipul, se presupune că el se dizolvă în stomacul păsărilor şi eliberează tot felul de minerale benefice: fier, magneziu, calciu, potasiu… să fim serioşi! Cât de uşor se dizolvă un grăunte de nisip?! Câţi papagali au văzut ei, în libertate, zburând din vârful copacilor pe plaja cu nisip să ia o înghiţitură zdravănă că le face bine?! Ia înghiţiţi şi voi o linguriţă de nisip şi gândiţi-vă ce minerale delicioase vă întăresc sistemul imunitar… Peruşii, papagalii ţinuţi în captivitate au nevoie de un aport de vitamine şi de minerale, dar acestea trebuie administrate în stare solubilă, în apă, în perioadele în care este cu adevărat nevoie de ele (primăvara devreme, înainte de perioada de împerechere şi depunere a ouălor, iarna când le daţi mai puţine fructe şi legume proaspete). În loc de „minunatul nisip", cojile mărunţite de la ouă fierte sunt mult mai bune pentru ei şi nu le dăunează… dacă vor să le ronţăie. Cojile de ouă sunt o sursă de calciu destul de bună, dar mult mai eficiente sunt mineralele şi vitaminele solubile în apă, cu o concentraţie anume gândită spre folosul păsărilor.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
ULEIUL DIN FICAT DE COD PENTRU PERUŞI
Majoritatea peruşilor trăiesc în spaţii închise, departe de razele directe ale soarelui, iar pe timp de iarnă suferă şi mai mult din lipsa luminii solare. Acest lucru le afectează sănătatea pe termen lung, împiedicând sintetizarea vitaminei D. După cum ştiţi, probabil, vitamina D este esenţială pentru dezvoltarea oaselor, a penelor şi a ciocului, stimulează refacerea ţesuturilor şi are o mulţime de efecte benefice asupra condiţiei lor psihice.



O sursă naturală excelentă de vitamina D este uleiul din ficat de cod, recomandat şi pentru copii. Stropiţi un pumn de seminţe cu 1 – 2 picături din acest ulei şi hrăniţi-vă peruşii cu aceste seminţe. Cantitatea de ulei este prea mică pentru a-i deranja gustul sau mirosul lui, aşa că vor mânca. Lăsaţi seminţele cu ulei în hrănitoare numai 24 de ore, apoi înlocuiţi cu altele noi, chiar dacă nu le-au mâncat pe toate. Dacă aveţi peruşele, este bine să începeţi să le puneţi în apa de băut vitamine solubile şi mai ales calciu, pentru că este posibil să facă ouă la primăvară, iar calciul le ajută să treacă cu bine peste perioada stresantă în care vor face ouă.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
HRANA ESENŢIALĂ ŞI APORTUL DE VITAMINE
Păsările de colivie trebuie să se bucure de o dietă bogată şi proaspătă, cu multe fructe şi legume, pe lângă obişnuitele seminţe. Vitaminele şi mineralele esenţiale pentru sănătatea lor se găsesc în hrana proaspătă şi mai puţin în seminţe sau în pelete. Apropos de pelete… chiar dacă în România nu prea obişnuim să le cumpărăm, ele pot fi comparate cu vitaminele de sinteză pe care le luăm şi noi… sunt destul de bune, dar nu sunt suficiente. În ceea ce priveşte seminţele, preferatul peruşilor este meiul, dar cele mai bune sunt amestecurile care conţin şi ovăz, falaris, cânepă, floarea-soarelui sau năut. O dietă bazată doar pe seminţe poate conduce în timp la deficienţe grave de vitamine şi la boli asociate acestora.



Legume şi fructe recomandate

- Morcovi, cartofi, cartofi dulci, salată, spanac, pătrunjel, broccoli, andive, varza creaţă, varza de bruxelles, porumb fiert – toate proaspete şi spălate bine cu apă

- Banane, mandarine, ananas proaspăt (nu din conservă), mere (cu rezervă), pere, piersici, pepene galben, kiwi, fructe de pădure

Aportul de vitamina A, esenţial

Broccoli, cartofii dulci sau morcovii sunt legume bogate în vitamina A. Le poţi da peruşilor crude, tăiate bucăţele sau date pe răzătoare, sau fierte şi pasate. În special, piureul de cartofi dulci este deosebit de delicios, şi pentru tine şi pentru ei. Pentru cei care nu îi cunosc, cartofii dulci sunt lunguieţi, au coaja roz-somon şi miezul galben sau portocaliu şi nu trebuie confundaţi cu cartofii obişnuiţi din piaţă. Crescătorii de elită spun că peruşii sunt mari amatori de piure de cartofi dulci. Până şi canarilor le place.


cartofi dulci

! Ţine cont: niciun preparat fiert sau copt din legume nu trebuie să conţină ulei, sare sau alte condimente, dacă îl serveşti micului tău papagal. Piureul de cartofi trebuie gătit fără lapte, unt sau sare.

Calciul, mai ales în perioada de împerechere

Calciul este unul dintre cele mai importante elemente nutritive în perioada de împerechere, în care peruşelele depun ouă. Dacă peruşelele nu au suficient calciu, coaja ouălor se va forma mai greu, iar unul dintre ouă poate rămâne blocat în cloacă, ducând la probleme de sănătate deosebit de grave şi chiar la decesul papagaliţei. Surse bune pentru calciu sunt broccoli, varza creaţă (legumă dezvoltată din varza sălbatică), osul de sepie, fasolea boabe fiartă şi curăţată de coji. Broccoli trebuie să fie proaspăt, poate fi dat fiert şi mărunţit sau crud.

Grăsimile bune

Câteva firimituri de miez de nucă sunt indicate, din când în când, pentru grăsimea bună pe care o conţin. De asemenea, gălbenuşul de ou este recomandat, nu foarte des, amestecat cu legume mărunţite.



Trucuri să îi faci să mănânce sănătos

Înfige seminţele preferate în bucăţele de fructe… poate aşa vor gusta din ele şi vor vedea că sunt delicioase.

Taie mărunt legumele şi fructele şi amestecă-le cu seminţe.

Fierbe spaghete şi amestecă printre ele legume proaspete sau fierte… s-ar putea să le placă, dar nu uita… FĂRĂ SARE!

Înfige frunzele verzi de salată sau de spanac între barele coliviei, stropite cu apă. Peruşilor le place să facă baie în frunze şi poate sunt tentaţi să le şi guste.

Nu abandona, dacă vezi că după câteva săptămâni pasărea ta tot nu mănâncă fructe şi legume. Perseverează… până la urmă va încerca!
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
BUN ŞI RĂU ÎN DIETA CU SEMINŢE A PAPAGALILOR
Birdchannel.com ne oferă un articol bine documentat şi foarte util despre dieta cu seminţe a papagalilor crescuţi în casă. Vă propun şi eu un rezumat cu cele mai importante idei despre lucrurile rele şi bune, despre lucrurile false şi adevărate cu privire la seminţe.

Seminţele de floarea-soarelui dau dependenţă – fals

Nicio substanţă din seminţele de floarea-soarelui nu crează dependenţă. Papagalilor de talie mare le plac pur şi simplu aceste seminţe, iar unii dintre ei ajung să mănânce doar aşa ceva. Nu sunt rele, dar nici deosebit de bune. Conţin mai mult carbohidraţi şi grăsimi, în detrimentul vitaminelor şi mineralelor vitale. Papagalii care mănâncă excesiv aceste seminţe, fără fructe şi legume, riscă să facă boli grave de ficat sau ateroscleroză.




Dacă papagalul tău nu mănâncă fructe, oferă-i seminţe încolţite

Seminţele sunt rele – adevărat şi fals

Seminţele sunt rele numai dacă sunt consumate în exclusvitate, fără să fie însoţite de fructe şi legume proaspete sau alte alimente bune pentru papagali. Sunt un fast-food delicios, dar sărac în vitamine. Cu toate acestea, seminţele au şi ele părţile lor bune: grăsimi şi carbohidraţi necesare pentru energie şi joacă. Pe de altă parte, seminţele le oferă papagalilor plăcerea de a ronţăi, dar sunt foarte sărace în calciu, vitamina D3 şi lizină, unul dintre aminoacizii importanţi pentru dezvoltarea păsărilor.

Peletele sunt perfecte – adevărat pe jumătate

Mai puţin răspândite şi utilizate pe piaţa românească, peletele special concepute pentru diverse specii de papagali au cucerit aviarele din America şi din Occident. După ani de studiu, peletele au ajuns acum la formule avansate, bogate în elemente nutritive specifice pentru păsări şi cu un raport echilibrat de vitamine, minerale, grăsimi şi calciu. Unii papagali le preferă înmuiate în apă, dar ar fi bine să nu îi învăţăm să le mănânce astfel pentru că bacteriile se dezvoltă mult mai repede în spaţiu umed şi mâncarea trebuie schimbată la câteva ore.



Avocado este toxic pentru papagali – adevărat

Persina, un acid toxic din frunzele şi fructele de avocado este cel care provoacă probleme foarte mari de sănătate şi chiar moartea păsărilor. Această toxină afectează şi alte animale precum vitele, caii, canarii, struţii… Ca atare, este bine să ne ferim de el.

Pot mânca ce mâncăm şi noi?

Mulţi papagali, indiferent de specie, iubesc pastele, pâinea, cafeaua, omleta sau mai ştiu eu ce le dau stăpânii lor să guste. Ţine cont însă, MÂNCAREA NOASTRĂ NU ESTE BUNĂ PENTRU EI.

- orice aliment sărat şi gras este nociv pentru papagali. Grăsimea, în mod special, este cea care poate crea probleme serioase ale inimii şi ficatului. Nu le lăsaţi la îndemână alune sărate şi prăjite, chips-uri, floricele, pâine, friptură, unt, preparate cu sosuri…

- fructele uscate din comerţ, chiar dacă ţi se par sănătoase, pot conţine sulfiţi, nocivi şi pentru noi, şi pentru păsări.

- brânza este interzisă pentru că păsările au intoleranţă la lactoză şi, oricum, este prea sărată pentru ele.