Sinceritatea este un lucru bun. Acum depinde fata de cine vrei sa fi sincera! Poti fi sincera cu tine, cu partenerul tau, cu parintii tai.
Daca minti in mod obisnuit, deja incepi sa fii declarat bolnav (boala se numeste mitomanie), lucru pe care nu-l recomand nimanui.
Dar, insa, poti sa nu spui chiar tot, in cazul in care ai suspiciuni fata de carcaterul persoanei din fata ta.
Daca, in schimb, pentru linistea unei persoane, spui o mica "minciunica", care insa nu are efecte pe termen lung, nu te poti numi "mincinos".
Mult succes!
Daniela
Mincinos esti at cand minti intentionat. daca se intampla sa minti o data din greseala nu se pune
Ceau. Sinceritatea este necesara, le spui celor din jur ce gandesti, iar ei iti vor spune ce gandesc. Daca nu ai fost sincera cu cineva, nu ai facut decat sa scutesti persoana respectiva de o problema, sa protejezi de ceva. Nu exista persoana care sa nu fi mintit vreodata, nu exista persoana care sa fie sincera de fiecare data.
Poti sa minti intentionat si pentru a evita disconfortul cuiva sau pentru a feri acea persoana de ceva neplacut
Nimic in aceasta existenta nu trebuie absolutizat.Si sinceritatea trebuie sa fie relativa. Daca spui o minciuna ca sa scapi din mana unor raufacatori inseamna ca esti mincinoasa? Cum ar fi daca i-ai spune cuiva absolut nevinovat ca il urasti sau ca ti-e antipatic? La randul tau te poti regasi in fata unei declaratii deloc amabile. Oamenii civilizati se controleaza insa.Sinceritatea este importanta in locul si momentul potrivit. Mira
Cred ca sinceritatea intotdeauna este necesara tie insuti sufleteste/dar uneori santem nevoiti/nevinovati de a minti, gresi cand consideri si nu ai alta solutie de ales, asa desi stii ca nu ai fost sincer si minti/consoderi ca cel putin asta era solutie intr-un anumit caz in momentul respectiv de ex.
Hai sa fim seriosi daca esti intotdeauna sincer ceilalti te vor considera un pic fraier.Trebuie sa pastrezi un echilibru, iar daca mai minti uneori nu poti fi considerat mincinos pentru ca in viata nu poti spune numai adevarul
Da, daca minti atat de prost incat sa te prida. Mai bine spui adevarul. Ca scapi de dilema asta.
Fii directa, mai mult dacat sincera, spune-le celor din jur ca asa esti tu...
In cuplu intervine neincrederea, suspiciunea, gelozia si..ruptura...
Stii tu vorba aia ca scopul scuza mijloacele? cam asta cred eu si despre minciuna. exista minciuni nevinovate, de copii, care nu prea au nici o importanta majora...in ce priveste adultii, daca minti pentru a face o fapta buna (fara nici o intentie ascunsa) atunci totul e bine si frumos... dar daca ai alte intentii mintind, atunci nu numai ca esti mincinos.si prefacut...fariseu...ipocrit...etc etc
In general nu se spune ca minti, ci ca ocolesti putin adevarul pentru linistea celeilalte persoane. fac aici referire la persoanele foarte apropiate. uneori este bine sa spui o mica minciuna, insa nu pentru un timp lung. dar in general, sinceritatea este pe primul loc.
Krina draga, eu am o colega de lucru care minte la tot cuvantul care il scoate din gura! Si-nca cu lucruri foarte grave! Daca sunt plecata pana la wc, cand vin inapoi spune ca sefa a urlat pe alti colegi si asa mai departe, lucruri care nici macar nu ne privesc pe noi! Daca unul pateste ceva grav spune ca si ea a patit; la 10 persoane spune acelasi lucru in 10 moduri...si sincer eu o consider bolnava, nu am mai vazut asa specimene in viata mea si nici nu am crezut ca exista...ca minti o data, de doua ori e mizilic, nu iti face probleme!