Sunt un copilas nenascut. Mama mea inca nu m-a adus pe lume. Abia am inceput sa ma formez aici in burtica ei. Abia astept sa treaca odata timpul si sa ies la suprafata. Eu stiu ca mamica mea ma va iubi foarte mult si va avea grija de mine sa cresc mare si frumos.
Sunt baiat si asta pentru ca e mai usor decat sa fii fata. Orice as fi, important e sa fiu sanatos si sa nu ma rapeasca boala cea grea si urata.
Aici unde sunt acum, ma simt foarte linistit si foarte vioi. In curand voi avea ochi, par, maini, picioare. E minunat cand te gandesti ca tot ce e mai frumos pe lumea asta, iubirea de mama si abia apoi va veni si iubirea pentru sexul opus.
Inca nu am un suflet si asta pentru ca nu m-am nascut. Tin minte ca atunci cand mama a ramas insarcinata cu mine, era foarte fericita. O auzeam cand punea mana pe burtica si zicea:
- Copilasul meu dragut, te iubesc foarte mult!
Va jur ca o auzeam si daca eram format ma apucau si lacrimile. Dar inca nu pot sa plang. Stiu ca atunci cand voi iesi afara, va fi cea mai fericita zi din viata mea.
Dar pana atunci mai am ceva timp. Cam sapte sau opt luni de zile. Nu stiu exact sa spun. Mi-e groaza ca mai trebuie sa stau aici in acest lichid.
Zilele pentru mine trec foarte greu pentru ca nu fac mai nimic decat astept sa ma formez si arat si eu mai pamantean.
O noua zi pentru mine inseamna foarte mult. Pentru ca trece timpul si va veni ziua cea mult asteptata.
Pe mama o simt cum plange si chiar si aud suferinta ei. Oare de ce? Ce s-a intamplat cu ea? Sincer, imi da si mie aceasta stare si nu e bine deloc. Nu vreau sa se intample ceva rau cu ea. Nu, nu, mama mea, te rog.
- Copilasul meu, tati tau nu te vrea! Nu te vrea!
Mama plange.
Daca as putea sa schimb lumea si sa fac totul sa fie mai usor. De ce m-au facut daca tata nu ma vrea? De ce trebuie ca mama sa planga?
Mama, aceasta fiinta care iti da viata si care te iubeste mai mult decat orice. Simt ca e foarte slabita si in cazul asta nu am sa pot sa ma dezvolt cum trebuie. Daca ea nu mananca.
- Ce ai? Nu vezi ca e un copil nenorocit?
- Nu, nu e! Va fi nascut de mine, vrei nu vrei!
- Si daca nu vreau eu? Intelege! Nu avem acum timp si bani pentru un copil. Cum il vom creste? Ce ii vom da sa manance? Tu nu vezi in ce lume traim?
Iar plange si mi se face inimioara si mai mica decat era.
- Nu conteaza, eu nu iau viata unui copil. Mai ales daca e al meu!
- Nu am zis sa ii iei viata. El nici macar nu e format acolo. Deci ai putea sa il ….
- Sa nici nu te gandesti la asa ceva!
Aud o incaierare. Oare ce fac acolo?
- Termina! Lasa-ma in pace, nu mai da!
- Idioato! Am zis ca nu vreau copil!
Au, au, au. Simt ceva ca ma loveste. Simt o lovitura foarte puternica. Simt cum toata apa de aici se scurge si…
- Nu mai da in el! Nu mai da!
- Ba da, am sa dau pana cand va trebui sa te duc la spital!
Deja simt cum viata mi se scurge asa de incet, nu imi vine sa cred ceea ce simt. Nici macar nu m-am format cum trebuie si deja nu o sa mai pot sa ies afara viu. De ce, Doamne?
- Nu imi face asta! E un suflet, o viata! Nu ai voie sa il omori! Pe tine daca te-ar omora cineva ti-ar placea?
- Taci din gura! Nu compara, eu am viata, el nu are are.
- Cat de rau poti sa fii. Nu mai da! Ma omori si pe mine!
- Cu atat mai bine.
- Deci vrei sa mor? Foarte bine, am sa ma arunc de la etaj atunci!
- Nu ai avea curajul asta. Ai omora doua vieti.
- Daca tie nu iti pasa, nici mie nu imi pasa.
- In momentul asta, plecam la doctor!
- Dar ah, nu vreau sa il pierd si….au ma doare, au, nu mai suport durerea…
Oare ce s-a intamplat cu mine? Nu mai simt nimic decat niste zguduiri care ma fac sa ma pierd in acest lichid de aici.
Ce va fi cu mine? Unde merg? Sunt un biet baietel nenascut! Vreau o sansa!
- Domnule doctor, am venit ca sa faca domnisoara un avort!
- Cati ani aveti, domnisoara?
- Saisprezece.
- Sunteti inca un copil nematurizat si deja vreti sa faceti copii?
- Da pentru ca era sange din sangele meu si…
Mama urla de durere.
- Asezati-va pe pat.
- Nu vreau! Nu vreau! Copilasul meu!
- Intr-o ora nu veti mai simti nimic.
Simt cum sunt tras parca printr-un aspirator. Ce senzatie urata! Nu vreau sa plec de aici, ajutor, fie-va mila de mine, aveti mila de mine, nu vreau sa plec, nu, nu ma duceti de langa mama mea.
- Copilasul meu!
Mama plangea iar.
- Adio mama draga! Sa te mai gandesti la mine si la ce ai facut!
Tacere. De acum oficial nu mai exist.
* Un text de proza scurta impotriva avorturilor.
Ii s-a oprit rasuflarea cand m-a vazut.Era parca palid la fata si s-a apropiat de mine cam timid.I-am intins mana, parca vroiam sa cersesc ceva.
-Buna, sunt sufletul tau pereche
-Chiar esti? Cum iti poti da seama de asta?
-Pai uite,mi-am dorit sa am pe cineva ca tine,blond,ochii albastri,sportiv, dulce, frumusel, inteligent
-Stai stai putin, de unde stii ca am aceste calitati?
-Pentru ca vad.Simt.Doresc
-Nu se poate, si eu parca te-am mai vazut candva
-Nu, nu m-ai vazut, nu aveai unde, eram bine ascunsa, apartineam altui suflet
Nu mai zise nimic.Se uita ciudat la mine, dar stiam ca si el ma vrea.Stiam ca ma place.Se vedea pe el, insa nu avea curaj sa recunoasca, iar eu vroiam sa astept un alt rasarit de soare.Un nou inceput.Iar daca el nu imi putea oferi acest nou inceput, eram nevoita sa il las.Nu stiam de ce fac asta.Nu sunt o fata extraordinara, dar el ma stia.Candva isi batuse joc de mine.Candva facuse cel mai josnic lucru, iar eu eram in stare sa ii platesc cu aceeasi moneda.Indiferent cum! Eram in stare sa imi bat joc de fiecare locusor din sufletul lui.Nu stia de ce fac asta, dar eu stiam cine e, cu ce se ocupa.El nu mai stia.Parca era orb.Parca era cazut din cer.Cand mi-a ranit sufletul,el impreuna cu mama mea, eram o fiinta mica, supusa, credeam ca am probleme psihice, nu ca sunt Emilia Avram cea puternica si curajoasa, Nu stiam ca sunt inteligenta, nu stiam ca am un suflet, stiam doar ca sunt o bolnava psihica si atat.Nu vroiam decat o zi frumoasa in viata mea.Macar una.Dar cum nu venea acel miracol, nu aveam nicio sansa de a face altceva.Doar tata tinea cu mine, si cam atat.Ma doare sa stiu ca oamenii au ajuns niste animale.Nu stiu sa iubeasca.Isi bat joc de un suflet, ca si cum ar fi a lor.De sufletul lor nu au decat sa isi bata joc cat vor ei, dar nu si de sufletul altora.Acest suflet e al meu! Si cine il raneste,sa se fereasca! Exista o vorba:ochi pentru ochi si dinte pentru dinte! Cand sufletul meu va reveni la fel de curat ca atunci cand eram de optsprezece ani, ii voi ierta, dar cum nu se va intampla niciodata asta, nu am sa ii iert!
Un mic fragment din romanul „Si frumoasele plang"
Pentru cei care au iubit macar o data in viata. si au suferit inzecit pentru bucatica de bucurie gustata. pentru cei care au "mancat" pelin pentru o gurita de "ambrosie". pune un blues in surdina si citeste povestea asta. o sa iti placa.
Durerea de stomac cu care s-a trezit nu se datora oboselii sau a mancarii, ci mai degraba din cauza evenimentelor ce aveau sa se intample in ziua aceea. Astazi trebuia sa incheie o relatie ce dura de mai bine de 2 ani de zile. si chiar considera ca a ramas tarziu. Trebuia sa se termine. Isi tot repeta in minte "nu vreau sa o neindreptatesc nici pe ea. nu sunt eu unic in lumea asta. nu sunt nici prea frumos nici prea destept, dar am facut tot ce imi statea in puteri ca totul sa fie bine. sa nu se termine". Simtea ca durerea de stomac se accentueaza. Simtea ca se sufoca. s-a imbracat repede si a iesit. Nu a lasat-o niciodata sa astepte pana acum si nu putea sa o faca nici de data asta. Era o zi ploioasa de aprilie. in cateva minute a ajuns la locul intalnirii, ca de obicei ajunsese primul. Dupa cateva minute o vede apropiindu-se pe iubita lui. se hotarasc sa mearga la un cafenea.
- Mi-e frig. zise fata. de fapt acesta a fost singurul cuvant rostit pana ce au ajuns la cafenea.
- Vrei sa-mi zici ceva? zise fata uitandu-se in ochii lui.
- Da, ii raspunse el.
Fata devenise curioasa.
- Pai, zi-mi o data ce mai stai!? spuse ea iritata.
Tanarul ofta si o intreba:
- Pana unde crezi ca va merge asta? sau mai bine zis crezi ca suntem o pereche potrivita?
- De ce simti nevoia sa ma intrebi asta? zise ea.
- Draga mea, iti amintesti ca te-am sunat acum cateva zile? cred ca era in jur de 11 noaptea.
- Imi amintesc, zise ea.
Si tanarul. fara sa mai astepte ca ea sa raspunda continua:
- In noaptea aia ma gandeam la tine, ca de obicei. iti scrisesem o poezie si am vrut sa ti-o spun la telefon, cand te-am sunat nici nu m-ai lasat sa ti-o spun. Mi-ai spus ca: "Ce! nu am alta treaba decat sa te sun la ora aia?". In momentul acela m-am simtit ca un boxeur care primeste catziva pumni in cap si cade jos. dar doar am tacut. mi-am cerut scuze si am inchis telefonul. Si am mai avut multe certuri asemanatoare cu asta. si mai tii minte cand m-am inbolnavit si Cristina mi-a zis ca sunt foarte norocos ca tu o sa ai grija de mine. Si tu i-ai zis "nu am alta treaba? dar ce eu sunt infirmiera? el nu are mama?". Fata zise:
- Da. dar ce legatura au astea, de ce m-i le spui acum? stii ca asa sunt eu. nu-mi place romantismul. si in plus am eu fata de infirmiera?
El ii raspunse razand:
- Nu draga mea. nu ai fata de infirmiera. si cu inima pe care o porti chiar de ai vrea nu ai putea fii infirmiera; si continua:
- Pana acum de cate ori m-ai sunat de dimineata sau noaptea tarziu ca sa imi spui cuvinte de dragoste? De cate ori mi-ai trimis un mesaj pe telefon? poate ca nu iti place romantismul. dar nu-ti place nici sa-i faci fericiti pe oamenii care te iubesc!? Pe cand eu mai presus de tine imi place sa-i fac fericiti pe cei din jurul meu. De cand suntem impreuna mereu am avut un mesaj de dragoste pentru tine stii. noi doi suntem ca albul si negrul.
Fata intelesese deja.
- Adica vrei sa fiu poeta?!?
Tanarul zambi gandindu-se ce hotatare buna a luat despartindu-se de ea.
- Nu draga mea. nu vreau sa fii poeta. Chiar daca ai vrea nu ai putea. dar noi trebuie sa ne despartim. cred ca ar fi mai bine pentru amandoi!
Tanara a inlemnit.
- Dar eu te iubesc si credeam ca ma iubesti si tu.
Tanarul ofta:
- Nu draga mea. tu doar credeai ca ma iubesti. daca ma iubeai acum nu discutam lucrurile acestea.
Fetei ii dadusera lacrimile. tanarul scoase o batista si i-o intinse fetei.
- Bine. asa sa fie! sper ca nu ma lasi pentru alta.
- Cum poti sa crezi asta? pana acum nu a existat alta fata pentru mine si nici nu va exista alta o perioada lunga de timp.
Si cei doi tineri, care s-au asezat la masa fiind iubiti, acum stateau ca 2 straini.
Dupa cateva momente de liniste tanara zise:
- Cred ca ar fi mai bine sa plecam.
Tanarul spuse ca el vrea sa mai ramana un pic singur. si se mai imbratisara o data inainte de a se desparti pentru totdeauna. Cand fata s-a departat tanarul incepu sa tremure, desi ploaia se oprise de mult. Incepu sa se roage incet:
- Doamne. da-mi putere.
Si-a amintit de prieteni. de ce ii spusesera ei, ca nu se potrivesc, ca au caractere diferite. dar a facut alegerea buna. Orele au trecut si locul soarelui si al ploii l-au luat stelele. Nu-i zise nimic mamei lui care l-a intampinat la usa si se duse direct in camera lui. Clipele treceau greu si el inca se mai gandea la momentul despartirii dar a 2-a zi trebuia sa se scoale devreme sa plece la munca. si a atipit.
Se trezi la ora 7 si tocmai cand sa iasa din casa se uita la telefonul mobil si vazu ca are 10 apelui nepreluate si un mesaj nou. Nu auzise telefonul pentru ca era foarte obosit. Se uita la mesaj. si vazu ca venise de la "Sufletzel" (astfel o alinta pe fosta lui iubita): "Am invatat sa iubesc tot ce era al meu. dar am putut sa traiesc si fara ce nu aveam. numai fara tine nu pot sa traiesc. Iti jur dragul meu. doar pe tine te-am iubit si voi muri iubindu-te pe tine. Adio dragostea mea!".
Tanarul s-a mirat. era pentru prima data cand ea ii trimitea un mesaj. s-a uitat la ce ora a fost trimis mesajul si a vazut ca fusese trimis la ora 05. 00. Incepu sa rada in hohote. nu se astepta la asa ceva. fusese luat prin surprindere. forma repede numarul ei dar i-a raspuns o voce straina.
- Buna ziua, as putea sa vorbesc cu Cristina?
Persoana care a raspuns izbucni in plans.
- Eu sunt mama ei. fetita mea s-a sinucis aseara! A tot sunat pe cineva toata noaptea. cand am vazut dimineata ca lumina din camera ei este inca aprinsa am intrat dar fetita mea se spanzurase!
Tanarul simti ca totul in jurul lui se prabuseste si nu ii venea sa creada ca fosta lui iubita nu mai era in viata.
Dupa cateva luni.
Doi medici vorbesc intre ei. Unul intreaba de starea de sanatate a unuia dintre bolnavi:
- Baiatul ala. l-au adus acum 3 luni. O fata s-a sinucis din cauza lui. din ziua aia nu-si lasa din mana telefonul mobil si tot trimite mesaje. Acum cateva zile am fost curios si i-am luat noaptea telefonul din mana sa ma uit la numar dar numarul ala e anulat de 3 luni. Am gasit ultimul mesaj care ii venise: "Am invatat sa iubesc tot ce era al meu. dar am putut sa traiesc si fara ce nu aveam. numai fara tine nu pot sa traiesc. Iti jur dragul meu. doar pe tine te-am iubit si voi muri iubindu-te pe tine. Adio dragostea mea!".
Vampire Kngiht, un anime, cu o poveste superba, este printre cele mai cunoscute anime-uri.
Sper ca te-am ajutat. Bafta!
DaciaRomania întreabă: