Va mai opriti din tumultul vietii ca sa va intoarceti spre voi, ca sa va folositi imaginatia pentru a iesi din cotidian, mai aveti momente de respiro, ale voastre si doar ale voastre? Va rupeti din timp ca sa ganditi la voi?

11 Raportează Evaluează

Răspuns Câştigător

Expert TPU

în 7 Mai 2010 | a răspuns:

Citesc raspunsuri si ma gandesc ca eu sunt cretina. Eu nu reusesc sa imi traiesc viata decat din perspectiva proprie, prin mine, prin ceea ce sunt, astfel incat sunt mereu cu mine, prin mine, in mine. Nu reusesc sa vad viata din exterior pentru ca perspectiva mea asupra realitatii poarta amprenta filtrelor personale de intelegere si reprezentare.
Nu stiu cum fac altii de nu se gandesc la ei. Eu nu reusesc sa traiesc decat gandindu-ma la mine. In momentele de respiro ma gandesc ce frumos este sa traiesc fericita fiind!

Răspunde

Ordonare:

10 răspunsuri:

în 7 Mai 2010 | anonim_4396 explică:

Da, de foarte multe ori, ma ajuta enorm sa merg mai departe si imi dau puterea sa duc la bun sfarsit ceea ce mi-am propus.

Răspunde Raportează Evaluează

în 7 Mai 2010 | a răspuns:

Deocamdata am timp pentru toate, distractie, universitate etc.
Mi-e rusine cu ce spun acum, nu ma prea gandesc la mine, se gandesc parintii, in prezent, dar in viitor, sper sa ma ridic cu viata-n piept.

Răspunde Raportează Evaluează

în 7 Mai 2010 | a răspuns:

Asa ar trebui, din cand in cand sa incercam sa ne regasim, sa ne rupem din cotidian si sa avem cel putin cateva clipe in fiecare zi si pentru noi...Suntem insa prea pesimisti si obositi sa o facem. Avem impresia ca este inutil, pentru ca viata este foartea grea si oricum nu putem face nimic ca sa iesim din valtoarea ei.

Răspunde Raportează Evaluează

în 7 Mai 2010 | anonim_4396 explică:

Zilnic.
Seara cand ma intind in pat, stau cam vreo ora si casc ochii pe pereti happy
Atunci imi vin in gand tot felul de lucruri despre mine.

Răspunde Raportează Evaluează

în 7 Mai 2010 | a răspuns:

Desigur. Cand sunt in Galati, ma duc la pescuit. Am Dunarea la 5 minute de mers pe jos de mine, dau doua telefoane sa fac rost de oameni de companie, luam bac-ul, rame, doua bete si toata ziua stau in liniste pe marginea apei. Ma desprinde de tot si de toate.
Cand sunt in Bucuresti, ma duc in parcul Cismigiu si ma plimb. Am si acolo un lac in centrul parcului si un parc de sah. Cand trec prin el, stau cateva ore. Tot complexul, toata lumea incape in tabla de 64 de patratele si uit pentru ce am venit, cat timp ar trebui sa stau. Odata, m-a prins furtuna acolo noaptea, n-am sesizat nici ca s-a inserat, nici ca sunt semne de precipitatii, m-au luat colegii cu masina.
Foarte rar, ma duc la munte vreo 2 zile. Iau legatura cu cel mai bun prieten, care e aventurier ca si mine, vedem cum stam cu banii, ne urcam in tren si stam un weekend printre munti. I love it.

Răspunde Raportează Evaluează

în 7 Mai 2010 | a răspuns:

Incerc sa fac asta zi de zi. Uneori nu prea pot si simt ca sunt doar o marioneta in mana altora. Ma intristez. De asta cand pot profit la maxim desi astfel ignor unele lucruri. Inainte plecam seara la plimbare si profitam de linistea serii si frumusetea lunii. Meditam la diverse lucruri si incercam sa caut o cale spre mai bine si spre o pace interioara.