- Femela leu se ocupa cu vanatoarea in peste 90% din cazuri, in timp ce masculul leu prefera sa doarma sau sa se odihneasca.
Tapirul - Sunt doua specii: Bairdul - creste pana la 2m, cantarind pana la 400 kg, si este gasit in America Centrala; Tapirul Malayan - creste pana la 2,4 m si cantareste 320 kg. Traiesc pana la 30 de ani, mancand frunze fragede si mladite. Tapirii sunt agili si pot urca pante abrupte cu usurinta. Comunica prin fluieraturi stridente.
Diavolul tasmanian - Tipetele sale ce iti face parul maciuca, culoarea neagra si temperamentul rau, toate acestea au determinat primii coloni europeni sa-l numeasca Diavolul. Desi doar de marimea unui caine mic, labele si dintii sai puternici ii permit sa-si devoreze in intregime prada - oase, piele cu totul. Puii sunt nascuti prin marsupiul deschis inspre spate al mamei si se prind cu dintii in primele 4 luni.
Sitatunga - Singura antilopa amfibie din Africa de Est, sitatunga traieste in mlastinile sau baltile noroioase cu vegetatie luxurianta. Printre adaptarile pentru habitatul lor acvatic sunt copitele lungi si oblice care le permite sa stea sau chiar sa mearga pe insulele de vegetatie plutitoare. Blana este fina cu o secretie uleioasa, impermeabila la apa.
Iepurele isi foloseste piciorul din spate pentru a bate toba cu el in pamant avertizandu-si prietenii de apropierea unui pericol. Gura delfinului este plina de colti ascutiti 12-200 si nu-si pierde nici unul in timpul vietii. Delfinii dorm cu un ochi deschis. Isi pot misca ochii in mod separat, uitandu-se cu unul intr-o directie si cu celalalt in alta directie.
- Elefantul este singurul mamifer care nu poate sari.
- In ciuda greutatii sale impresionante, un urs grizzly poate alerga la fel de rapid ca si un cal obisnuit.
- Cel mai mare mamifer al planetei, balena albastra, cantareste 50 de tone la nastere. La maturitate, ea poate ajunge pana la 150 de tone.
- Cangurul nu poate sa sara, sa se desprinda de la sol, decat daca coada ii atinge pamantul.
- Singurul loc de pe corpul unei vaci in care exista glande sudoripare este nasul acesteia.
- Hipopotamul da nastere puilor sai sub apa si ii ingrijeste in primele zile de viata tot in apa. Totusi, cei mici ies din cand in cand la suprafata pentru a lua destul aer.
- Un cimpanzeu poate sa invete sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda, insa o maimuta nu poate fi invatata acest lucru.
- Pe parcursul intregii sale vieti, o singura vaca da peste 200.000 de pahare de lapte.
- Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi si elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabila sa se curete singura in urechi.
- Cea mai mare rata de homosexualitate intre animalele mamifere se intalneste la lilieci, aceasta depasind chiar rata homosexualitatii la oameni.
- Crocodilii nu pot scoate limba din gura deoarece au o protectie pentru a nu si-o musca cu ajutorul falcilor puternice si a dintilor fiorosi.
- Un pinguin imperial-tata suporta frigul Antarticii timp de 60 de zile sau chiar mai mult pentru a proteja ouale din care urmeaza sa iasa puii. In toata aceasta perioada el nu mananca nimic si sta in picioare tot timpul. Dupa ce puii ies din oua el ii hraneste cu un lichid special din gat si asteapta ca mama pinguin sa vina sa aiba grija de cei mici.
- Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza pe intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat.
- Cea mai scurta perioada de gestatie la animale se poate intalni la opossum, care da nastere puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lunga perioada este la elefantul asiatic, cu 608 zile, adica peste 20 de luni de gestatie.
- In timpul celui de-al doilea razboi mondial, prima bomba aruncata asupra orasului Berlin de catre aliatii a ucis singurul elefant al gradinii zoologice a orasului.
Animalele arctice (i.e. cele care traiesc in zona Polului Nord, la nord de Cercul Polar Arctic) isi schimba culoarea blanii in functie de anotimp. Astfel de animale sunt: Vulpea Polara, "Lemmingul cu guler" (o specie de rozatoare), Hermina si Iepurele Polar. Aceste curiozitati despre animale au o explicatie logica: motivul de schimbare a culorii il reprezinta contopirea cu mediul lor inconjurator.
Astfel, aceste animale au vara blana de culoare cafenie sau brun-roscata, in timp ce iarna blana lor are culoarea de camuflaj alba sau alb-cenusie – pentru a se asorta cu zapada. Dar scopul pentru care aceste animale se camufleaza difera; astfel, animalele rapitoare (Vulpea Polara, Hermina) folosesc aceasta schimbare de culoare pentru a-si pacali prada, in timp ce rozatoarele (Lemming-ul si Iepurele Polar) se camufleaza pentru a se apara de pradatori.
Inghetul este fatal pentru majoritatea animalelor, dar nu si pentru "Broasca de padure" (Rana sylvatica). Aceasta specie de broasca are o foarte mare toleranta la inghet, aceasta supravietuind numeroaselor perioade de inghet din timpul iernii, daca ii ingheata cel mult 65% din cantitatea totala de apa din corp.Astfel, broasca de padure nu moare daca ii ingheata sangele sau alte tesuturi, deoarece are un sistem natural anti-inghet: are de pana la 100 de ori mai mult zahar in sange decat o persoana obisnuita, iar acest exces de zahar actioneaza ca un agent "crio-protector".
Ornitorincul - Cu un cioc carnos si sensibil, cu membrana intre deegetele picioarelor, o coada ca de castor si o blana in doua straturi, ornitorincul este singurul mamifer care este otravitor. La fiecare glezna ornitorincul mascul are pinteni otravitori ce pot ucide animale mici.
Ursul Polar - Cel mai mare animal de prada terestru prospera in cel mai aspru mediu. Masculii pot fi de 3 m inaltime si cantaresc 650 kg, in timp ce femelele cantaresc 250 kg. Ursii singuratici cutreiera pana la 5.000km pe gheata si prin tundra in cautarea mancarii.
Antilopa cu corn - Gasita numai pe marile campii americane, este singurul membru supravietuitor din familia sa, Antilocapridae. Mai mica decat caprioara cu coada alba, cerbul matur cantareste 60 kg si este extrem de rapid, alergand cu pana la 90 km/h. Masculului ii cresc coarne mari pana la o lungime de aproximativ 30 cm si sunt asezate langa fiecare din urechi. Femelele mai mici au si ele uneori coarne dar acestea rareori le sunt mai mari decat urechile.
Puma - O pisica cu multe nume, puma mai este cunoscuta si ca cugarul, pantera sau leul de munte. In timpul vanatorii puma foloseste forta labelor dinapoi pentru a se lansa inspre prada sa cu sarituri din fuga ce pot ajunge chiar la peste 12 m. Cresc pana la 2m in lungime si traiesc intre 10 - 15 ani.
Quokka - Acest tip de marsupiale, Setonix brachyurus, au fost unele dintre primele mamifere australiene vazute de europeni, care au crezut ca este "o pisica salbatica". Au o ierarhie foarte bine stabilita in grupurile lor de 25-150. Nasc o data pe an si au un singur pui.
Quoll - Gasit mai ales in Tasmania, quoll-ul cu coada patata (sau pisica tigru cum a fost odata nepotrivit cunoscuta) este al doilea ca marime dintre marsupialele carnivore care au mai supravietuit. Masurand pana la 130 cm lungime si 4 kg greutate, vaneaza sobolani, lenesi, marsupiale mici, reptile si insecte.
Rinocerul - Acest mamifer imens cu aspect primitiv a fost vanat pana aproape la exterminare: din 1970 populatia de rinoceri a scazut cu 90%. Rinocerul alb sau rinocerul cu buze patrate, este una dintre cele doua specii. Cel negru sau cu buze rotunde, rhino, este una din copitatele impare (trei copite la fiecare picior). Atat rinocerul alb cat si cel negru au doua coarne.
Cerbul de apa - In ciuda numelui sau, marele cerb acvatic nu este acvatic cu adevarat, ca sitatunga sau lopatarul. Mama isi ascunde puiul timp de 3 saptamani, intorcandu-se de 4 ori pe zi pentru a-i alapta. Alaptarea dureaza doar 5 minute, timp in care mama curata piele viteilor astfel incat sa nu ramana nici un miros care sa atraga rapitorii.
Yakul - Gasit in muntii Tibet-ului, masculii ajung la o lungime de 2,7 m cu o inaltime de 1,8 m, cantarind 545 kg. In ciuda imensitatii lor relative, sunt agili, sprinteni, cataratori siguri si buni innotatori strabatind ghetari si vai de munte. Exista Yaci salbatici si yaci domesticiti.
Gnu - Turmele de GNU sunt spectaculoase, numarand pana la 400.000 de animale. GNU au o abilitate unica de a mirosi ploaia de la distante foarte mari - cu primele rafale de ploaie turmele se misca cu rapiditate intr-un ritm sustinut spre zona ploioasa, uneori acoperind mai mult de 2.000 km. Merg si alearga in formatie compacta, dar au tendinta de a paste imprastiate.
Topi - Gasita in Africa, specia Topi are o organizare sociala remarcabila, aparandu-si teritoriile impotriva tuturor intrusilor din turmele lor. Fiecare mascul are "terenul marcat," un petic de pamant marcat de carari batute in picioare. Daca un alt mascul devine intrus, cei doi se aseaza in genunchi si se lupta cu coarnele.
Morsa - Sunt cunoscute doua specii: morsa atlantica - masoara 3 m si cantareste 1.200 kg; morsa din Pacific - este de 3,6 m si cantareste 1.600 kg. Se hranesc cu nevertebrate ca moluste, echinoderme si crustacee, consumand pana la 45 kg pe zi. Longevitatea lor este de 40 de ani. Nu sunt cunoscute ca rapitoare.
Porcul etiopian - Gasit in Africa, porcul etiopian se angajeaza in lupte rituale in care se avanta cu capul inainte, ciocnindu-si capetele. Masculii cantaresc pana la 250 pound iar luptele intre ei pot fi violente si sangeroase. Femelele au doar 4 ugere, limitand numarul puilor. Fiecare purcelus are propriul sfarc si suge exclusiv numai din el. Chiar daca unul din purcelusi moare, ceilati nu sug din sfarcul devenit disponibil.
Cam cat timp traieste un hamster?
Se gasesc papagali vorbitori? Sci cam cat costa?
La cat timp trebuie schimbata apa la pesti?
La cat timp trebuie vaccinat un caine?
Cu ce curat cainele?
Iepurii mor daca mananca iarba uda? Funda?
Hidra – Hidra este unul din puţinele celenterate de apă dulce. Corpul său este un sac a cărui pereţi sunt făcuţi din două straturi de celule separate de o piele subţire dintr-un material necelular. Tentaculele sunt scobite, în jurul gurii. Cealaltă parte a corpului este un disc bazal care în mod normal ancorează hidra de o secreţie lipicioasă. Hidrele au nişte celule paralizante cu care capturează puricii de apă, larvele de insecte, viermii şi mormolocii.
lamaLama – Lamele sunt animale domesticite, membre ale familiei camilelor, dar diferite de acestea prin faptul că au doar 3 stomacuri în loc de 4. Cântăresc între 100 şi 200 kg, cu o înălţime a capului de 1, 8 m. Lamele au o durată de viaţă între 30 şi 50 de ani.
MargayMargay – Margay este similară ca apariţie jaguarului dar mai mică, crescând până la 69 cm. Este răspândită din Mexic până în Argentina. Se simte acasa în vârful copacilor, labele sale special adaptate şi gleznele se pot roti la 180 de grade, permiţându-i să se mişte aproape cu uşurinţa unei maimuţe.
caracatitaCaracatiţa - caracatiţa cu inele albastre are mărimea unei mingi de golf, dar otrava sa este destul de puternică pentru a ucide un om adult în câteva minute. Ultimul lucru văzut de victimă sunt inelele albastre – vizibile numai în momentul atacului. Este maro sau galbenă în stare naturală, şi poate fi gasită în bazinele adânci din jurul coastei Australiene.
pandaPanda – Cea mai cunoscută specie aflată în pericol, sunt deseori numiţi "ursuleţi" însă de fapt aparţin propriei lor familii, strâns înrudită cu ratonii. Panda au sistemul digestiv a unui carnivor, dar s-au adaptat de mult unei diete vegetariene şi acum se hrănesc în exclusivitate cu tulpine şi frunze de bambus. Puii de panda cântăresc doar 90g la naştere. Pe deplin maturi cântăresc 100 kg şi trăiesc 10 până la 15 ani.
ornitorincOrnitorincul – Cu un cioc cărnos şi sensibil, cu membrana între degetele picioarelor, o coadă ca de castor şi o blană în două straturi, ornitorincul este singurul mamifer care este otrăvitor. La fiecare gleznă, ornitorincul mascul are pinteni otrăvitori ce pot ucide animale mici.
rechinRechinul - Cel mai eficient ucigaş de pe planetă, sunt vânători puternici în stare să prindă 500 kg de ton, balene mici sau, ocazional, oameni, cu uşurinţă. Există în jur de 350 de specii de rechini, majoritatea dintre ei neputând să se oprească sau să se mişte înapoi, ca majoritatea peştilor.
diavol tazmanianDiavolul tasmanian – Ţipetele sale ce îţi face părul măciucă, culoarea neagră şi temperamentul rău, toate acestea au determinat primii coloni europeni să-l numească Diavolul. Deşi doar de mărimea unui câine mic, labele şi dinţii săi puternici îi permit să-şi devoreze în întregime prada – oase, piele cu totul. Puii sunt născuţi prin marsupiul deschis înspre spate al mamei şi se prind cu dinţii în primele 4 luni.
morsaMorsa – Sunt cunoscute două specii: morsa atlantică – măsoară 3 m şi cântăreşte 1.200 kg; morsa din Pacific – este de 3, 6 m şi cântăreşte 1.600 kg. Se hrănesc cu nevertebrate ca moluşte, echinoderme şi crustacee, consumând până la 45 kg pe zi. Longevitatea lor este de 40 de ani.
cerbCerbul de apă - În ciuda numelui său, marele cerb acvatic nu este acvatic cu adevărat, că sitatunga sau lopătarul. Mama îşi ascunde puiul timp de 3 săptămâni, întorcându-se de 4 ori pe zi pentru a-i alăpta. Alăptarea durează doar 5 minute, timp în care mama curaţă pielea viţeilor astfel încât să nu rămână niciun miros care să atragă răpitorii.
lupLupul – Ca răpitori recunoscuţi, lupii depind de prada lor: căprioare, elani, caribou, iar în alte părţi în care e răspândit, chiar bizoni ce cântăresc chiar 450 kg. Labele lor exercită de două ori mai multă putere decât a unui câine domestic. Lupul este un animal social, trăind în general în aceeaşi haită ceea mai mare parte, dacă nu chiar toată viaţa. Doar masculii şi femelele puternice se reproduc, orice tentativă din partea celorlalţi este pedepsită.
yakYakul – Găsit în munţii Tibet-ului, masculii ajung la o lungime de 2, 7 m cu o înălţime de 1, 8 m, cântărind 545 kg. În ciuda imensităţii lor relative, sunt agili, sprinteni, căţărători siguri şi buni înnotători străbătând gheţari şi văi de munte.
ultimaGaranuuga – "Gazela girafa" este întâlnită în estul Africii. O glandă preorbitală din faţa ochilor secretă o substanţă ca o smoală care este depusă pe crengi pentru a marca teritoriul. Se ridică pe picioarele din spate pentru a ajunge la tufişurile înalte, folosind picioarele din faţă pentru a trage ramurile mai înalte. Garanuuga nu mănâncă iarba şi nici nu are nevoie de apă întrucât preiau suficientă din plantele pe care le mănâncă.
Draga "fetita", eu am cerut curiozitati despre animale, nu intrebarile tale despre animale.
Am uitat sa spun: NU dau fundita celor care o cer.
TroolGheoerghe întreabă:
MihaellaaMikky întreabă: