Vreau sa fac jogging in parcuri dar mi-e teama de ce cred oamenii despre mine.

Ba chiar in momentul asta stau pe banca, in parc, in haine de jogging si tot incerc sa ma ridic, dar ma intimideaza oamenii din jurul meu.

Si cel mai rau ma intimideaza alte persoane care fac jogging.
Pare ca ei sunt priceputi si stiu ce fac, iar eu nu.
Mi-e teama ca arat ciudat cand alerg sau ca alerg prea incet.

Deci daca imi puteti da niste sfaturi rapide sa pot trece peste teama asta.

Alerg de vreo 15 ani. Macar 1 data pe săptămână daca nu mai mult. Niciodată nu am ras și nu mi-a pasat de restul care alearga. Ba chiar îi apreciez că ies să facă mișcare. Nu va râde nimeni care a ieșit la mișcare de altcineva care a ieșit la mișcare.

Vrei sa te obișnuiești? Ieși în weekend dimineață la 7-8. E pustiu atunci

Oamenii care fac jogging sunt de obicei concentrati pe aceasta activitate si cred ca se bucura cand vad ca acest sport prinde la public.
Si mie imi place sa vad oameni care alearga, merg cu bicicleta, cu trotinetele electrice etc. Mi se pare ca toti anima orasul, ii dau viata si imi ofera un sentiment de siguranta.

Gandeste-te ca intalnim zilnic sute/mii de straini pe strada, trecem pe langa ei intamplator si nimeni nu ne retine, chiar daca pare pe moment ca iti acorda mai multa atentie decat trebuie.

Cred ca te-ar ajuta sa iti pui castile in urechi cu o muzica ritmata, care sa iti placa si sa-ti dea energie, sigur te va ajuta sa te concentrezi pe activitatea ta. Nu iti mai fa griji despre ce cred/spun ceilalti! No one cares!

Cred ca aceasta mentalitate e adanc inradacinata la romani si vor mai trece cateva generatii pana cand vom scapa de ea. Si eu am fost crescuta asa, in spiritul,, oare ce vor spune ceilalti?''. Dar sa treci peste aceasta frica neinsemnata iti da putere si incredere de sine!

De asemenea, mai poti cauta in orasul tau o zona sau pista, un stadion cu program pentru alergatori? In felul acesta, vei fi inconjurata doar de oameni care fac acelasi lucru ca si tine, nu de pietoni sau alte persoane care nu au treaba.

Cum spui tu NU îmi plăcea nici mie să se uite lumea la mine când am alergat în parc și așa făceam eu la peste 45 de ani
- intram în parc și mergeam unde alergau alții
- mă puneam în spatele unei femei sau 2 femei care alergau
Așa eu mă uitam la alea și nu oboseam.
Când nu mai puteam nu mai alergam.

Ai scris - Ba chiar in momentul asta stau pe banca, in parc, in haine de jogging si tot incerc sa ma ridic, dar ma intimideaza oamenii din jurul meu.
Și ai scris - Si cel mai rau ma intimideaza alte persoane care fac jogging.
Te scoli când trece unul sau una și te pui după el și alergi după ăla sau aia.

Tu faci pentru ca îți place sau pentru ca vrei sa impresionezi pe alții?
Si eu merg pe bicicleta pe distanțe mari și fac asta pentru ca îmi place, nu pentru ca vreau sa impresionez pe alții. Si nici nu ma interesează ce cred alții despre mine, mai ales când ma depășesc alți cicliști ( câteodată chiar în șir de 10 ma depășesc - probabil club de ciclism, mai mult ca sigur), însă eu îmi vad liniștit de drum. Nu ma interesează ce cred ei despre mine, ca ei au cursiera scumpe, iar eu MTB de buget, ca ei sunt profesioniști și eu amator. Eu merg în ritmul meu, m-am obișnuit așa de aceea mereu aleg sa plec singur. Nu merg la competiție ci pur și simplu recreere. Merg pe bicicletă pentru ca îmi place, pentru ca este sănătos, ma ajuta sa ma mențin în formă, sa am o viață sănătoasă, sa scap de stres și multe altele. Ce cred alții despre mine, ma doare unde nu bate soarele despre opinia lor. Până la urmă antrenament poți acumula mergând pe oricare bicicleta, nu doar pe cursiera. Dar ce știu unii? Mulți sunt ași în a judeca cărțile după copertă.

Cam asa ar trebui sa procedezi și tu. Ca cât de doare mai mult în "știi tu" de opinia altora, cu atât vei fi mai fericit/a in viata. Ar trebui sa te exteriorizezi mai puțin "ce crede x și y". Faci ce îți place. Lasă-i pe alții. Pune căștile în urechi, muzica preferata porniră și la alergat cu tine. Apropo, ca si eu ascult muzica când merg pe bicicletă. Eu ascult muzica trance in mare parte, dar am în playlist și melodiile lui Imagine Dragons și când mai intra melodiile sale ma trezesc cântând în timp ce merg pe bicicletă.

Nu ar trebuie sa te intimideze dat fiind ca si alti oameni de acolo practica jogginul si nu le e teama sa se expuna. Totul se invata, nu trebuie sa fi anxios, uita-te la ei si vei prinde curaj, mai ales ca nu trebuie sa ai cine stie ce experienta in arta joggingului

Arati mai rau stand pe banca in costumul ala decat alergand.
Sus! Alearga! Sunt sute de persoane care alearga si nimeni nu se uita la ei. Fiecare are ritmul sau.
De ce te-ar interesa parerea altora?
Daca un alt alergator intra in vorba cu tine, e semn bun. Si ocazie de socializare.

Cred că ai anxietate sociala, nu poți fara tratament sau psihoterapie.

Aleargă liniștit tu nu îi cunoști, ei nu te cunosc
Nu ai de ce sa iti fie teama/sa ai emoții

Această teamă o au și cei ce au fost sportivi și de multă vreme nu au mai făcut sport. La fel ca ei vei alerga cu viteza ta și poate primești sfaturi utile cu ocazia aceasta sau încurajări. Iar dacă râde cineva de tine, tu spune-i,, Mâne va fi mai bine", dă-i pe spate măcar cu replicile, deci exersează replici înțelepte, sau mă suni să îți mai spun 2-3 taine despre atletism, tel 0725/422-927.

Nu trebuie sa te gandesti asa. Crede-ma ca oamenii care merg in parc nu merg acolo ca sa-i judece pe ceilalti, iar cei care fac jogging nu cred ca au timp sa se concentreze prea mult la ce e in jurul lor. Oamenii fac jogging la viteze diferite si sincera sa fiu eu am vazut mai multi oameni care alearga mai incet prin parc, decat oameni care sa se comporte ca la maraton. Tu te-ai dus acolo pentru tine si trebuie sa îi ignori pe cei din jur. Daca ai casti la tine ai putea sa asculti melodii care sa te distraga de la ce e in jurul tau (bineinteles, nu prea mult ca sa iti dai seama totusi pe unde alergi . Eu zic ca odata ce vei incepe sa alergi vei scapa de teama asta. Incearca sa gasesti un colt mai nepopulat de parc si incepi sa alergi de acolo ca sa nu fii nevoit/a sa incepi alergarea de fata cu ceilalti oameni inainte sa prinzi suficienta viteza. Astfel, cand vei da peste oameni tu deja vei fi inceput sa alergi suficient de repede incat nici sa nu aiba ei timp sa comenteze...desi crede-ma, din nou, ca oamenii nu stau sa îi judece pe ceilalti asa usor pentru o activitate fizica pe care o fac. Cu atat mai putin ceilalti joggeri care stiu ca poate fi intimidant sa alergi de fata cu ceilalti.