Vreau si eu informatii INTERESANTE despre Mircea Cartarescu dar si despre opera lui Florin scrie un roman.
funda

Mircea Cartarescu:
Mircea Cărtărescu s-a născut la 1 iunie 1956, în București. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului Junimea, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu.Este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie.
Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice, sau fantasy în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul sau mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisa sub influența lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară, etc. Este scriitorul român contemporan cu cota externă cea mai ridicată în acest moment, mulți critici literari crezând că ar putea fi candidat la obținerea Premiul Nobel pentru Literatură.
Între 1980 și 1989 a fost profesor de limba română, apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor și redactor la revista Caiete Critice.

Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere din București. Din anul 2004 este conferențiar la aceeași catedra. Ultimele cărți publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes de box-office, figurînd pe lista de cărți best-seller ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.
Florin scrie un roman:
Textul literar „Florin scrie un roman" îl are ca autor pe MirceaCărtărescu, un valoros scriitor contemporan. Remarcând structura acestuitext, bazată pe inserţie, secvenţele înlănţuindu-se logic, în succesiunea lor putem comsidera fără teama de a greşi, că este o operă de valoare, pe bună dreptate inclusă în manualul nostru.Opera literară „Florin scrie un roman" se constituie din treisecvenţe narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteşte şi relaţiadintre autor, narator şi personaj.Prima secvenţă narativă ne transpune într-o lume legendară, deepocă, Amintindu-ne de lumea poveştilor sadoveniene, luând înconsiderare timpul îndepărtat din vremea lui Sturza Vodă, când se petrecîntâmplările şi atmosfera de epocă realizată printr-o abundenţă dearhaisme şi regionalisme. Naratorul relatează întâmplări palpitante din viaţa plină de isprăvivitejeşti a haiducului Florea. Personajele şi întâmplările fiind fabuloase,fragmentul poate fi intitulat şi „Isprăvile lui Florea haiducul" sau„Fragment de roman haiducesc".~secvenţa 1~Înlănţuirea întâmplărilor se face prin sintagma: „După ce scăpă dinaceastă primejdie…". Locul unde poposeşte Florea haiducul este hanulAniţei,han care aminteşte de hanul Hangiţei cea vioaie, sprâncenată şivicleană. Aniţa crâşmăriţa, voioasă şi zglobie împarte zâmbete şi cofe cuvin trecătorilor. Atmosfera de la han este veselă şi plină de viaţă, „să tottrăieşti", cum spunea Florea haiducul: „paralele curg, glumele şicântecele se ţin lanţ".Haiducul se tânguie Aniţei că are o viaţă de fugar, cu poteratrimmisă de Vodă pe urmele lui, ducându-şi viaţă însemnând la răboj pe boierii care îi obidesc pe ţărani şi pe care îi judecă aşa cum ştie el.Intriga acestor pagini de roman haiducesc o constituie răul pe carecăpitanul Gealatu i-l pune lui Florea haiducul, al cărui chip hâd, haiduculîl visează şi noaptea.Întâmplările care au o notă de dramatism dar şi de ficţiune sedeclanşează în acest moment, naratorul relatând la persoana a-III-a, protagonistul fiind haiducul, Aniţa, care îl iubea pe Florea, fără ca acestasă-i Impărtăşească draggostea.Aceasta îl asculta simulându-i înţelegereapoi îl trădează, punându-i somnoroasă în vin, apoi urcă într-o odaie detaină unde capitanul Gealatu „crunt la înfăţişare şi cu o rană urâtă la faţă",aşteaptă cu nerăbdare răzbunarea.Ajus în faţa lui Florea, scrâşneşte din măsele, îl I-a de plete şi îispune să-şi facă rugăciunea din urmă. Haiducul, precum personajele
1

romantice înzestrate cu forţe nesăbuite, îl fulgeră cu privirea ş şuieră cumştie numai el. Scena următoare este palpitantă, dramatică şi fabuloasă, cucalul alb, coborât parcă din basme, cu coama în vânt, care năvăleşte înodaie, necheză îngrozitor şi zdrrobeşte capul lui Gealatu cu copitele .Haiducul rupe frânghiile, făcându-i pe poteraşi să cadă ca spicele,iar Aniţa rămâne plângând la marginea drumului.Povestirea se încheie cu imaginea impunare a haiducului care„încalecă şi se avăntă spre alte isprăvi vitejeşti".~secvenţa a-2-a~Tocmai când cititorul trăieşte intens întâmplările, imaginându-şi că povestea continuă cu alte isprăvi vitejeşti ale haiducului, naratorul trece laaltă secvenţă narativă folosind inserţia, iar înlănţuirea secvenţelor se face prin sintagma: „fără să bănuiască nici o clipă adevărul, că nu trăieşte înrealitate ci într-un caiet pătat cu margarină şi dulceaţă".Descoperim astfel că întâmplările din prima secvenţă sunt fictive,ele constituind pagini de veritabilă literatură.Plasate într-in timp modern, secolul al-XX-lea, seculul informaticiişi a exploziei de informaţie, Intâmplările curg în aceeaşi succesiune, dar atmosfera este realizată cu un limbaj artistic adecvat: argon şineologisme.Florin, narator şi personaj, apare în două ipostaze: scriitor alromanului haiducesc, scris în caietul pătat cu margarină şi dulceaţă, fiindîn stare să-şi imagineze aventur palpitante ca un scriitor adevărat.Încamera lui exclamă „marfă!", când reciteşte pasajul cu năvălirea calului.Este nerăbdător să se întâlnească cu gaşca lui la magazinul din colţ undeies cu rolele şi pălăvrăgesc.Idioţii lui de prieteni au încercat şi ei să facă un S.F. dar n-au reuşitdecât să-i vopsească pe extratereştri în toate culorile, să le facă coarne şiantene.A-II-a ipostază a personajului este ceea de copil al epocii moderne.Se aşează la computer şi se joacă cel mai „tare" joc, „Duke".Îl fascinează acest joc, aşa cum îl fascinează jocul cu cuvinte şi ideidin romanul său haiducesc. Aşa cum imaginea sa creatoare poate să-l facă pe Florea haiducul să săvârşească incredibile isprăvi vitejeşti, tot aşareuşeşte pe computer monştrii pe care îi omoară cu nemiluita şi caretrebuie să facă tot cs le comandă el.Când se plictiseşte de computer, iese cu caietul în buzunar şi vede pe trotuar „pe Ana cu caprele ei". Pentru că nu-l bagă în seamă,abia acumregretă că în romanul său n-a pedepsit-o mai rău.Alunecăpe role, îşi i-a o îngheţată… „fără să bănuiască, că larândul lui, el nu trăieşte în realitate, că şi el este unpersonaj ireal".~secvenţa a-III-a~
2

În a-III-a secvenţă narativă se relatează atât la persoana a-III-a, câtşi la persoana I, naratorul devenind şi personaj.Intâmplările sunt plsate tot în epoca modernă când Dl. Forescu, lael acasă scrie povestea pe computer, pe care o va duce la editură pentru afi introdu-să în manualul nostru.Sfârşitul naraţiuni este foarte interesant, din telegrama pe care oaduce poştăriţa, descoperind numele celui care este narator, dar şi personaj în calitate de scriior al povestirii.Lumea creată de autor, fiind o lume fictivă, o lume care dă frâuliber imaginaţiei, avem posibilitatea, In finalul acestui text literar să neimaginăm alte întâmplări ireale, palpitante fascinante, care pot continua la fel: „fără ca Dl. Florescu să bănuiască că nici el nu trăieşte în realitate, şică autorul acestei opere literare este Mircea Cărtărescu.