Am şi eu o rugăminte : Caut regionalisme din toate colţurile ţării. Mă interesează regionalisme autentice nu cuvinte din argoul de mahala sau manele. Ex: Lepedeu (Ardeal)=cearceaf; scrânciob (Mold)=leagăn; Tenchi(Bihor)=Porumb... ş. a. m. d.
Vă rog, cei care cunoaşteţi asemenea cuvinte, să le notaţi aici pe site, sau să-mi daţi mesaj nu doar în seara asta ci şi în zilele următoare. Ce ziceţi, mă puteţi ajuta? 
Ordonare:
După relevanţă
A dintui-a fierbe conservele pentru sterilizare, vine in banat. curechi-varza, in moldova...
Răspunde
Regionalisme autentice din Moldova 
glod = noroi
melesteu = ceva gen facalet
rapanos, mazac = jegos
borta = gaura
puchini = urdori
zabale = bale
rita(ritipita) = elastic de prins parul
patlagele = rosii
gorgoaze = corcoduse(inca nefacute )
perje = prune
harbuz = pepene
Daca imi mai amintesc, iti mai scriu.
Pupici.
Eu iti spun cateva regionalisme de aici din ardeal, de la ai mei de la tara. sunt regionalisme chiar si pentru zona aceasta.
cioci= ciorapi
tepih= pres/ covor
corcofeica= cos de nuiele
harseu=harletz
a pune de chilin= a pune deoparte, separat
finchin=marar
grumpene=cartofi
colese=mamaliga
cam atat imi amintesc acum
daca mai gasesc altele dau mesaj, mai sunt o multime dar acum nu le pot gasi asa la minut
Zuin=leagan
chindeu=shtergar, prosop
tulau= 1.(strict la mine in localitate si imprejurimi) tulpina uscata a porumbului
2. stiulete de porumb
hîrb= fie cu sensul de oala de ceramica, fie cu sensul de ghiveci de flori.
catrafuse= haine
bruş= bucata din glie, bulgare de pamant
rîză=ata, sfoara, haina
lădoi=piesa de mobilier cu capac in care se dormea. pe timpul zilei era folosit ca loc de sezut, fiind capacul lasat.
şipot=izvor, loc de unde se ia apa de baut
vălău=troaca in care se pune apa pentru animale.(oare troaca stii ce inseamna
)
scunchie(exact asa se pronuntza)= liliac(floarea)
progadie=cimitir
ai=usturoi
chiparca=ardei
părădăi=rosii
chisătura=slanina macinata
a chisa= a macina
şpais-şpaiţ(nu stiu exact care e forma)= camara
plinicar=magazie de cereale
hei=deal
puturos=lenes
a lumina= a trăzni=a fulgera
a durdui= a tuna
naduşeala=canicula
adudat= transpirat
bolda=magazin
hăbăuc= nebunatic
asta e inca o serie, cum mai gasesc cateva revin
mentionez ca sunt din zona albei, partea inspre sibiu.
Am revenit cu o noua serie de regionalisme( am facut cercetari)
aceeasi zona a albei( sebes):
sufertaş=căntuţă=bohot=hincoş
fedeu=capac
laboş=cratiţa
batrom= laviţă
conie=şutehaza=bologan= bucatarie de vara
plopon=plapuma
luşcoş=ciorba de varza
ştrimpi(local-ştrinchi)= ciorapi
ploatăn= soba
bocău=căntălău=cînceu= cănău= cana de vin
tolcer=leica= palnie
mure= morcov
bubuşică=şorţ
chişchineu= batic
chişchineuţ=batistă
frigatoare= ler=cuptorul din soba
muzuc= braduleţ, brad tînăr (zona muntilor apuseni)
gozăriţă=guierniţă=făraş
ciuşcă=ardei iute
colmău=aluat(muntii apuseni)
şui=caca(muntii apuseni)
silvoi=liptar=lictar= gem de prune intregi fara adaos de zahar
burduşei=prune coapte
a(se) urla= a se darama, a coborî
a (se) guri= a se urca
brîncă= mînă(muntii apuseni)
pere=gogoşi
struţ=cozonac
tîrnaţ=pridvor
puic=sertar
asta e inca o serie de regionalisme
revin cu o alta serie dupa noi cercetari
Mutelca=piulita de surub
cherpedin=chirpidel= cleste de scos cuie
lubenita=pepene verde
boraci=un fel de burghiu de dat gauri in lemn
hrujan=stiulete de porumb
cucuruz=porumb
rasarita=floarea soarelui
bîtu=bunic
bîta=bunica
jimbla=paine alba mare
rîtan=porc
chiler=bucatarie de vara
ițari=pantaloni taranesti
jiletca=vesta barbateasca
Mulţumesc, mulţumesc, mulţumeeeesc! 
Şi mai vreau! 
(dacă se poate, cu precizarea regiunii, sau zonei din care provin
Legiuitoarea şi Danilea... normal că am căutat în primul rând pe Google... sunt relativ puţine şi multe eronate (şi eu ştiu destul de multe) Ce vreau eu, e să găsesc altele, necunoscute... şi fiind aici pe site, automat vor intra şi în baza de date a Google-ului, deci vor folosi şi altora, nu doar mie
Regret doar că majoritatea sunteţi ardeleni ca şi mine...
Oricum, am găsit câteva pe care nu le ştiam, deci n-a fost în zadar efortul vostru (puteţi recidiva...)
Revin cu o maaare rugăminte!
Pentru mine e important să ştiu forma exactă a cuvântului De aceea, vă rog să pe cei care mai adăugaţi regionalisme, să scrieţi cu i*=î; a*=â; a**=ă; sh =ş; tz=ţ
Vă mulţumesc din suflet, tuturor! Sunteţi grozavi! am reuşit să "mă îmbogăţesc" cu câteva regionalisme pe care nu le ştiam! 
Sper să nu vă supăraţi că n-am să desemnez un răspuns câştigător, pentru că aş fi nedreaptă cu ceilalţi.
Cred că de câştigat, am câştigat cu toţii
Din Ardeal mai exact judetul Mures
Lepedeul la care faci tu referire se pronunta Lipideu si este de fapt o tesatura groasa din lana care se aseaza peste pat ca un fel de patura.
Cujma- caciula barbateasca de iarna
colop - palarie de vara
Ulcica - cana
Moshini- chibrite
uiosh - haina groasa de iarna
botz (ca nu am virgula la t ) - minge de mamaliga care in interior are branza de burduf
Glaja - sticla
cucuruz - porumb
porodici - rosii verzi, necoapte
picioishi - cartofi
a se haii - a cadea
gabanash - magazie
blid - farfurie
fideu - plita sobei
coparsau - sicriu
tinda - hol, sufragerie
bolda - bodega
naframa - basma
ojina - pranz
conie sau grajdiutz - bucatarie de vara
bolunda - nebuna
natarita - tampita
a sudui - a certa
poiata - grajd
bumbi - nasturi
harletz - cazma
Revin daca imi mai amintesc ceva
Te ajut cu ceva regionalisme din Oletnia:
lubeniţă = pepene verde
chiser = teslă
chindie = pe la apusul soarelui
pătul = un fel de şopron unde se ţin cerealele
taier = farfurie, blid
terezie = cântar
dragavei = ştevie
cocean = cotor, ştiulete de porumb desfăcut
ogeac = o încăpere în care se afla vatra
ţest = un fel de capac din metal, unde se cocea pâinea
cunie = bucătărie sau încăpere tot făcând parte din bucătărie
blană = scândură
macat = cuvertură din lână
Buna @DiMoDi (F),
1. Poti merge, asa cum spune si @Legiuitoarea la Biblioteca Centrala
2. Poti intra pe internet la Google.ro si introduci cuvintele "regionalisme din ardeal" sau "regionalisme" si ti se vor deschide mai multe link-uri din care poti alege...
Mult succes!
Daniela
Ticlazau - fier de calcat (Ardeal)
A ciopartzi – a taia rau sau urat (a daraburi- facut bucati)
A imblati – a treiera
Bagau – tutun tinut la masea
Buiac – rasfatat, dezmierdat, ametit
Box – crema de ghete
Boactar – paznic de noapte
Crampa – tuica de prune fiarta cu chimion si zahar ars
Cauaci – potcovar
Catranit - nervos
Chilav – accidentat, lovit
Cipca – dantela facuta cu acul
Ghezas – trenul mocanita
Druga – sucitoare, facalet
Flustuc – a manca fara sa te saturi
Galitze – gaini, pasari
Gârlici – intrarea in pivnita
Hamnish – lacom, smecher
Handralau – barbat destrabalat
Jilau – rindea
Laibar – vesta de lana
Lepedeu – cearsaf
Mahar – om care se tine maret
Mastihoaie – mama vitrega
Modru – posibil
Ocos – bun de gura, sfatos, istetz
Pasat – faina de porumb nou, macinata mare
Pontosh – punctual, fix
Pozme – vorbe fara rost
Puiuc – sertar
Rumenele – ruj, cosmetice
Sâmbrie - plata din slujit
Sfârnar - negustor
Spilar – istet
Stelaj – raft, mobilier de bucatarie unde se pun vasele
Târnatz – coridor deschis
Tzitroame – lamai
Trutz – o painisoara micacoapta in cuptor
Tzucar - zahar
am scris cu z dupa t si h dupa s, ca sa stii ca se siteste tz si sh. corect se scrie fara z si h
Am gasit intamplator acest...anunt iti pot trimite cateva cuvinte din Ardeal insa nu stiu cat de autentice sunt pentru ca aici este influenta maghiara si...
tingdeu/tindeu-prosop
hierneu-pat
parnajac-saltea (in general cu paie)
racatet (cu t de la tara Romania) - brotac
ciurgau - ciusmea, izvor
vedra- galeata
oiaga- sticla de vin, de ulei.
oloi- ulei
clisa - slanina
pere de pamant - cartofi
picioici- cartofi
ler - cuptor
puiuc - sertar
foale - burta
levesa - supa limpede
a cotoci - a apasa, a calca in picioare
sfetar - bluza
huios - haina groasa/geaca
Nu stiu in ce masura te mai intereseaza.as putea continua insa, ma tem sa nu vorbesc singura. Daca te intereseaza fa o cerere la adresa isaisaura30@yahoo.com
Stiu si din Moldova destul de multe...
Eu incerc sa intocmesc un dictionar al regionalismelor din localitatea Laz, com. Săsciori, jud.Alba (Valea Sebeşului) unde am copilărit.
Iti trimit mai jos cateva cuvinte de care imi amintesc acum iar daca imi mai vor revenit in minte şi alte cuvinte, ti le voi trimite (dacă vei mai avea nevoie)
blană scândură
blid farfurie
boldă magazin sătesc
bolund nebun
brişcă briceag
bute butoi cu cercuri
cătrănit supărat
chimniţă pivniţă
chindeu prosop
chişchineu basma, năframă
churechi varză
ciuşcă ardei iute
clisă slănină
coleşă mămăligă
copârşeu sicriu
corfă coş mare
cucuruz porumb
cumineca împărtăşi
cute piatră de ascuţit coasa
deţ 100 grame
dog curpător, fund de lemn
drod sârma
fain frumos
foale burtă
foraibăr zăvor
fotoghin combustibil
ghin vin
ghin ars ţuica, rachiu
glajă sticlă
glod noroi
grumaz gât
grumpen cartof
hârleţ cazma
hârşeu hârleţ
hintă leagăn
jep buzunar
laibăr haină; vas de lemn mare in care se varsa vinul
laviţă bancuţă
lepedeu cearceaf
lichie clătită
mai ficat
minteni imediat
mure morcovi
năduşeală transpiraţie
năframă basma
ocoş deştept, inteligent
oloi ulei
palanc gard
părădaie roşie
pihă scamă pe haină
pită pâine
pleu tablă
pleuar tinichigiu
pontoş punctual
progadie cimitir
şale mijloc. Spate
şpaţirit plimbare
ştergar prosop
ştrimpi ciorapi
sudui înjura
şuştăr cizmar
ţecheră coş mic de paie
tină noroi
tolcer pâlnie
zamă supă
Tot din Banat:
băgrin - salcâm
molăr - fotograf
covaci - potcovar
dăjghinat - dezbinat, distrus
târnaț - verandă
țucor - zahăr
putăr - unt
pomoroance - portocale
a sudui - a înjura
ludaie - dovleac
bostan - lubeniță
imală - noroi
șpaiț - cămară
iorgovan - liliac (floare)
ai - usturoi
blid - farfurie adâncă
asudat - transpirat
dună - un fel de plapumă
briptă - briceag
drot - sârmă
plec - tablă (șcătulă ge plec - cutie de tablă)
șpațir - plimbare
crofne - gogoși
scovearză - clătită
țeche - căpușă
uium - dobândă, taxă
nioarcă - broască
cubice - gropi cu apă rezultate după retragerea râurilor în albie
Cîteva din Banat:
șcătulă ge răpelț - cutie de chibrituri
podrum - pivniță
voreț - curte
șărpencă - cratiță
pesăc - nisip (din sârbește)
țărigă - nisip
ștălog - grajd
bolând - nebun
cinieri - farfurie
piparcă - ardei (sarme ge piparcă - ardei umpluți)
părădaisă - roșie
crumpi - cartofi
sobă - cameră
puiuț - sertar
pecmez - dulceață (din limba turcă)
plivais - instrument de scris (creion, pix)
foaie - ziar
țăitung - ziar
tormac - hrean
țoale - haine
ștrinfi - ciorapi
clăbăț - căciulă
căpiță - claie de fân
uiagă - sticlă de băut
deț - 100 grame
cotăriță - coș din nuiele
bică - bou
cuină - bucătărie
șpoieri - sobă de gătit
pițicli - bicicletă
credenț - dulap pentru veselă
avlie - ogradă
fălos - mândru
givăr - cavaler de onoare
răchie - țuică
în pârcom - de-a curmezișul, strâmb (să uită-n pârcom - privește cruciș)
cocie - căruță
șlaiche - opinci
figeu - capac pentru oală
zupă - supă
păsulă - fasole (bolândău ge păsulă - fasole frecată)
crăstăveț - castravete
clisă - slănină
șonc - jambon afumat
socac - potecă, trotuar (socacu-ăl mare - drum)
pecar - brutar
șustăr - pantofar
boactăr - polițist
calfă - ucenic
crișcă - felie, bucată (crișcă ge pită - felie de pâine)
hogină - odihnă
ciurcă - curcă
cloță - cloșcă
Scuze pentru ca se repet. si eu fac un mic dictionar pentru colegii mei de facultate. Din Ardeal, Salaj :1. Tulai vetă = doamne dumnezeule )
2. Cureti = varză
3. Picioici = cartofi
4. Valău = adăpătoare
5. Marhă = bivoli
6. Dibol = bivol
7. Din = vin
8. Groştior = smântână
9. şuştar = vas in care se mulgeaU vacile (bivoliţele)
10. blid = farfurie
11. porodică = pătlăgea roşie (roşie)
12. bai/baiuri = problem-ă/e
13. barabule = cartofi
14. beteag-ă = bolnav
15. bolund = nebun
16. bugăt = destul
17. căptiţ = căpiţă de fân
18. ciurdă = turmă
19. ciudar = cowboy ); văcar
20. clisă = slănină
21. cohe = bucătărie de vară
22. dărălău = aparat de mărunţit diverse fructe pentru a face alcool din ele(prune, struguri)
23. a dărăli = a mărunţi cu dărălău
24. drojder = beţivan
25. finjie = cană
26. ţol/ţoale = haina/haine(imbrăcăminte)
27. gaci = pantaloni
28. nădragi = pantaloni
29. jeb = buzunar
30. găteje = bucăţi mici de lemn(crenguţe)
31. a ptica = a cădea
32. hiretic/ă = nervos, agitat
33. hăbăuc = nu ştie de capu lui, aiurit
34. hurdău = butoi pentru vin
35. a se îmburda = a se răsturna
36. a jugăni = a castra (porcii )
37. jurincă = viţică
38. laibăr = un fel de vestă făcută la ţară(foarte bună)
39. măgan = mântuială (ai făcut facultatea de măgan = ai făcut facultatea de mântuială, degeaba)
40. mintenaş = imediat
41. moşini = chibrite
42. oloi = ulei
43. pere de pământ = cartofi
44. serus/servus (sg) = formula de salut
45. serustoc/servustoc (pl) = formula de salut
46. sarcă = coţofană (pasăre care mănâncă mălaiu )
47. măl-ai = porumb
48. silvoiţă = un fel de marmeladă
49. sopon = săpun
50. a sureti = a culege via
51. ştrimfli(m) = şosete
52. tetergheu = derbedeu
53. temeteu = cimitir
54. tăpşie = tavă
55. tiurcă(f) = curcă
56. tiurcan(m) = curcan m=macho
57. a tomni = a repara
58. tolcer = pâlnie
59. a ţâpa = a arunca (am ţâpat pixu din mână că m-am nervat)
60. uţut = leagăn
61. hintă = leagăn
62. videre = găleată
63. Crecă = cred că
64. Noah = e o interjecţie!
65. Iştenemu tău = dumnezou tău
66. Canceu = vas in care se pune apa/vin ca să serveşti la masă
67. Corcoduşe/zarzăre = un fel de prune
68. Poame = dude
69. Lipideu = un fel de cearceaf cu care se transportă diverse gunoaie ierboase, se aduce iarba la animale sau se aduna resturile de fân rămas de la căptiţ
70. Ceapeu = CAP – ce era mai demult – asociaţiile agricole fără personalitate juridică 
71. Galiţă = păsări
72. Coptil = copil
73. Îmblăti = 1. a bate(pe cineva); 2. a bate păstăile uscate pentru a scoate fasolea din ele
74. Ogoi-te = calmează-te
75. Goz = mizerie
76. Gozăriţă = făraş
77. Scovardă/scoverzi = clătit-ă/e
78. Dumnicat = cantitate mică dintr-un aliment, ruptă pentru a fi îmbucată (pâine ş. a.)
79. A îmbuca = a lua in gură (din bucate)
80. Bucate = alimente
81. Dărab = bucată(parte); dă-mi şi mie un dărab de ptită să-nfulec!
82. Minciunele = delicatese făcute din acelaşi aluat din care se fac şi gogoşile, doar că au o formă diferită
83. Get-be-get = 100%
84. Ai = usturoi
85. Cooperativă = magazine cu diverse(se folosea la ţara)
86. Prăvălie = magazin
87. Grumaz = gât
88. Puradeu/puradei = copi-l/i de ţigan
89. Botă = o nuia mai groasă(nici nu ştiu cum să o descriu)
90. Triticale = grâu furajer
91. Roştei = portiţă mică
92. Laşte = paste făinoase late
93. Heciuri = cregunţele mici care rămân după ce ai tăiat un copac
94. Fotoghin = motorină
95. Dosoi = prosop
96. Hâd/ă = urât/ă
97. Pontoş =
98. Stelajie = mobilier de bucătărie
99. Cujmă = pălărie bărbătească de iarnă
100. Fideu = plita sobei
101. Năframă = basma
102. A sudui = a înjura
103. Cucuruz = porumb(fructu, nu intreaga plantă)
104. Cocean = ştiuletele de porumb fără grăunţe pe el
105. Catrafuse = tot felul de chestii(îţi mai iei şi alte catrafuse sau îţi ajung?)
106. Fedeu = capac
107. Plopon = plapumă
108. Ler = cuptor
109. Puiuţ = sertar (are două silabe PU şi IC)
110. Brişcă = briceag
111. Deţ = unitate de măsură (volum exprimat în grame ) = 100g)
112. Drod = sârmă
113. Sente= ţente = centrimentrii (cu tri ţente e mai lung = cu 3 centrimentrii e mai scurt )
114. Laiţă = bancă pe care stai
115. Pihă = scamă
116. Zamă = supă
117. Ocol = curte
118.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
