Eu eram sa renunt la a mai lupta intr-o anumita situatie pentru ceva foarte important, este vorba de o relatie, dar pana la urma nu am renuntat si nu regret lucrul acesta, ba din contra am facut cea mai buna alegere.
Cea mai mare prostie a mea este ca am fost si sunt geloasa de aici decurg o serie prostii pe care le-am facut sau as fi dorit sa le fac eeeeeeeeeeeee...
Sa ma implic intr-o relatie cu un tip superficial, cartofor, ahtiat dupa bani, care avea farmec si ma placea.
In opinia/conceptia mea prostia inseamna pacat, iar cum toti suntem pacatosi, toti am facut (multe) prostii.
Inaintea lui Dumnezeu, toate pacatele sunt grave deci nu pot spune ca am facut o prostie mai mare decat alta.
Am vrut să renunţ în ultimul an la facultate... m-a împiedicat cel ce mi-a devenit ulterior soţ
Voiam sa nu renunt... pana la urma am renuntat si bine am facut! As fi fost acum legata de un om cu calitati tinzand spre 0!
Era cit p`aci sa nu intru in familia TPU.Ar fi fost intr-adevar, cea mai mare prostie.
Sa imi parasesc iubitul (actualul sot) pentru ca imi pierdusem rabdarea.