Era prin 2009... Vrand sa ocolesc lucrarile de reabilitare a strazii m-am impiedicat de folia aia alb-rosie care se pune de jur imprejur si care nu stiu ce cauta la nivelul pamantului si am pupat asfaltul si la propriu si la figurat Norocul meu a fost ca din instinct am intors imediat capul ca altfel mi-l spargeam si de aici contactul. Eram foarte lucida, nu ma grabeam si in plus eram si atenta pe unde sa trec, insa momentul exact cum s-au desfasurat lucrurile nu-mi amintesc. Imi aduc aminte de moment mereu cu zambetul pe buze (exact aia accidentata ) insa a fost foarte nasol cu botul "pus" vreo saptamana, fara iesiri fara nimic.
Eram la scoala, ora de sport, incercam eu sa-i zic profului ca sunt pe stop si nu pot sa fac si i-am zis-o in gura care ca tot nu intelegea si fac baietii din clasa " Oooh "
Cum zice si @yqoana, si pe mine m-a intrebat un baiat daca mi-a venit ciclul.
":XAnA&BaNaNa:X" tare faza cu stranutul
Eu acum eram la munte, am urcat cu telecabina pana la Sfinx apoi am mers pe jos pana la Crucea eroilor (de pe Caraiman)am mers multla întoarcere jumatate au coborat înapoi cu telecabina restul(printre care si eu) am vrut sa facem pe exploratorii mergand 2 ore încontinuu pe o potecuta de care eram constienti ca nu ne ajuta sa coborampana la urma am lasat potecuta si am început sa coboram, toti mai cadeau, mai alunecau pe pietre ducandu-se odata cu ele la vale numai eu nu pateam nimicmergem noi ce mergem si ajungem la un drum serpuit, ne-am spus "Ceeee, suntem fraieri sa luam toate curbele alea?"asa ca am luat-o de-a dreptul, padure, sosea, padure, sosea, umezeala cat cuprinde (era în panta)ideea era sa ne tinem de copaci pentru a nu aluneca pentru ca odata ce o faceai nu te mai puteai opri (eu stiu cel mai bine asta)m-am rostogolit 4 m cel putina fost o senzatie...sa lasam asta, aia care erau cu mine se asteptau la un posibil deces dar nuuuu, mi-am revenit repede (Putin ametita)dar vie si nu îmi mai gaseam rucsacul (am început sa-l strig prin padure)la care mi-l aduce unu "Daca mureai, ma faceam ca ploua în legatura cu rucsacul:"daaa, slava cerului ca am supravietuit (pare un moment comic dar nu e, nu stiti senzatia)unde mai punem si faptul ca am fost aleasa sa conduc grupul(cei ce stau in frunte nu cad niciodata, ar trebui sa fie un model)mai rau decat capul ma durea mandria "Cum sa cad eu?!?"oricum nu mi se întampla prea des lucruri stupide pentru ca iau masuri din timp, faptul ca în clasa întai m-i-am "spart capul"(exagerez... dar s-a lasat cu varsare de sange)lovindu-ma de un stalp e alta treaba, nu l-am vazut (dar sunt mandra de faptul ca n-am plans si nici nu am cerut ajutorul nimanui, capul meu problema mea)
Hahaha tari fazele.
Eu am patit multe chestii stajenitoare.
Odata, eu si cu niste prietene veneam de la scoala si treceam pe langa un grup de baieti [aaah, si ce baieti] si nah, eram vreo 3-4 fete, si am inceput sa ne miscam mai.nah,mai senzual daca pot sa spun., si eu, nu am apucat sa merg nici 2 metrii ca am intrat intr-un stalp,[tin minte ca unul dintre ei m-a intrebat "Pupa bine stalpul?"]si mi-a ramas o vanataie mare pe frunte cam... o saptamana
Vinerea asta am vrut sa ma asez pe un scaun care era doar in imaginatia mea si am cazut... faza e ca incaperea in care s-a intamplat asta era plina de oameni ) nu eram beat sau drogat...