In ce secol a fost adus tutunul in Europa? ---

Istoria tutunului a inceput a inceput in 1492 in cuba... iar mai tarziu in 1560 un diplomat francez din portugalia a trimis la paris cate frunze si seminte de tutun... 7 ani mai tarziu un botanis a dat numele plantei nicotina... dupa numele sau. nicot.

In1492 in cuba a inceput istoria tunului iar in anul 1560 un francez dun portugalia a trimis in paris catva seminte si frunze de tutun pste ca-ti va ani cam...7 un botanis a dar numele plantei nicotina

Q3rq

Tutunul este o planta ierbacee cu ciclu de viata anual, este originar din Mexic unde, în secolul al VI-lea era folosit în ritualuri magico-religioase, creste spontan în America de Sud unde este cunoscut sub denumirea de bacon, tiutium, tabac, duhan, a fost aclimatizat în multe alte zone ale globului.
Descrierea precisa a plantei de tutun se datoreaza lui Gonzalo Hernandez de Ovideo y Valdes, guvernator de San Domingo, unde spaniolii initiasera primele culturi sistematice în scop de comercializare, fiind imitati de portughezi în Brazilia si de englezi pe teritoriul statului Virginia de azi.
În cantitati mici, tutunul se cultiva cam peste tot în lume, exista însa zone „ privilegiate " mari producatoare : Asia ( China, în special India, Pakistan, Japonia ), America ( SUA; Brazilia ), Europa ( statele din Comunitatea Statelor Independente, Bulgaria ).

Tutunul a fost importat în 1518 în Peninsula Iberica de catre un misionar spaniol.
În timpuri îndepartate, pieile rosii, bastinasii de pe continentul american, foloseau frunzele de tutun uscate si macerate, atât în scopuri medicinale – împotriva muscaturilor de sarpe si a viermilor intestinali, cât si în scopuri rituale, la pornirea unui razboi si la pregatirea „ pipei pacii " care constituia un pact nescris de neagresiune între triburi.
Istoria tutunului debuteaza odata cu descoperirea Americii de catre Cristofor Columb, în 1492, în insula numita mai târziu Cuba. Primele însemnari despre obiceiul de a fuma ne parvin de la Cristofor Columb, care arata ca la debarcarea sa în insula Guanahani ( San Salvador ) a constatat ca populatia indigena fumeaza din niste pipe de bambus" ceva" preparat din frunzele plantei de tutun, numita simplu de ei, tabac.

In anul 1519 când s-au întors în Europa, navigatorii spanioli ai lui Columb, condusi de capitanul Francesco Romano Pace, i-au oferit ambasadorului Frantei în Portugalia, Jean Nicot, un manunchi de frunze de tutun aprinse, povestind cu acest prilej ce au vazut ei ca fac bastinasii sud-americani cu ele. Unul din ofiterii capitanului Romano Pace, pe numele sau Diego Rodriguez, a îndragit fumatul si la întoarcerea în Europa aduce tutun si continua sa fumeze acasa, dar în urma reclamatiei sotiei sale ca „ înghite foc si scoate fum pe nas " este judecat si condamnat la 10 ani de munca silnica de catre inchizitia spaniola, pentru „ legatura cu diavolul ".

Astfel a patruns pe continentul european aceasta planta care s-a cultivat intens si care s-a extins apoi în toata lumea.
A fuma in acele vremuri era un semn de mondenitate, la început un privilegiu al nobilimii, dar, cu timpul, si al celor mai largi si mai nevoiase paturi sociale.
În Europa, Nicotiana Tabacum a început sa fie cultivata în Anglia, mai întâi ca planta decorativa, a urmat rapid cultivarea ei si pentru a fi utilizata la prepararea tutunului, care se fuma la fel ca astazi sau se priza nazal.
Din peninsula Iberica, raspândirea tutunului în Europa se leaga de numele ambasadorului francez la Lisabona Jean Nicot ( de unde provine si denumirea stiintifica a plantei - NICOTIANA TABACUM).
Jean Nicot, cultiva tutunul în gradina sa si îi folosea frunzele date pe razatoare pentru a-si lecui migrenele.

Anul 1558 este considerat ca fiind data la care a început raspândirea tutunului în Europa si apoi în restul lumii. În acest an, Jean Nicot a trimis tutun Caterinei de Medicis, regina-mama a Frantei, recomandându-l ca o iarba vindecatoare a tuturor suferintelor si în special a greturilor de care suferea suverana, decoctul de tutun fiind proslavit repede ca panaceu, idee subliniata de numele de„ herba panacea" sau „ herba sancta", atribuite în acele vremuri tutunului. De la curtea Frantei, si apoi în întreaga tara, el a câstigat lumea în câteva decenii.
Trecerea de la utilizarea lui în scop terapeutic, ca si calmant, la utilizarea lui în scop de relaxare s-a facut aproape în toata lumea spre sfârsitul secolului al XVI-lea, mai ales prin comertul practicat de cetatile italiene. Dupa Europa, tutunul a fost introdus în Orientul Apropiat si apoi în Africa, Asia si Oceania. În China si India, marinarii spanioli l-au introdus pe la anii 1600-1605.
Patrunderea tutunului în unele tari si extinderea obiceiului de a fuma nu a fost lipsita si de asperitati.
În unele tari, atitudinea fata de tutun a fost de opozitie neta, în altele a fost ambigua.
Tutunul a fost folosit initial pentru fumat-tutun de pipa sau pentru prizat. Tot pentru fumat era folosit si în Orient, în amestec cu alte plante, substante iritante sau stupefiante.