M-aş bucura...
Paaaai?
Hai, omoară-mă.
*Zeyn s-a dus la Antonia, pe furis, in întunericul noptii, si i-a sfasiat gatul. Sângele roz al Antoniei curgea si s-a făcut rosu. Zeyn avea tricoul plin de sânge, si s-a simtit vinovat pentru ca a ucis o prietena, asa ca acum încearcă sa o reînvie. Dar stai! Alexandra îl pocneste cu ceva in cap si cade intr-o coma de câteva ore. Când se trezeste, Alexandra plânge la capul Antoniei si...
Pff, numai vorbe fără fapte.
Nu eşti bun de nimic...
Ce mă? Acum vorbeste spiritul din tine. Te-am mâncat acum doua minute.
*Si Zeyn a inviat-o pe Antonia, si au trăit fericiri pana la adânci batraneti... poate. *
Trebuia să mă laşi aşa.
Şi fii mai serios... Cine-ar plânge după mine? :]]
Poate doar Dicky.
Şi nu suntem prieteni, ai zis că mă urăşti.
Şi nimeni nu te-ar pocni fiindcă m-ai ucis.
Îmi era foame, de aia am spus ca te urăsc. Iubesc fiecare bucatica de carne suculenta, îmbibată in sângele cald ce curge nestingherit prin corpul tău firav...
Nu mă mânca, o să te infectezi cu ebola...
Corp firav. Oh, sunt considerată aşa firavă... Eh.
Dormi cu cineva si incerca sa nu te mai gandesti la aia (daca te uiti sau te joci ceva nu te uita sau juca ceva horror ca poate iti face mai rau) sau dormi cu lumina aprinsa, toti stim ca fantomele urasc lumina =]
DaciaRomania întreabă: