Nu
nu am nimic care sa imi placa la mine
nici ca aspect, nici ca (,)caracter, nici ca suflet, nici ca nimic.
ma simt o ciudatenie, mi se pare ca nu prea am niciun sens, pentru ca am toate defetctele pe care le poate avea un om:
-sunt grasa(sau cel putin asa mi se pare uneori)
-am nasul stramb
-merg ciudat
-am un accent ciudat, ardelenesc uneori desi sunt olteanca
+un accent pe r, si s
-sunt rea, uneori nu ma recunosc, vorbesc atat de urat cu cei din jurul meu
-nu am rabdare...decat cu cineva, cu restul oamenilor zici ca sunt speriata de bombe, urlu, fac crize...nebunie ce sa mai.
-nu sunt in stare de nimic, mi-e frica de oameni, sa ies in locuri aglomerate, nu suport zgomotele puternice, insa vreau muzicaa la max, ma refer a alte zgomote
-trec de la o stare la alta, uneori mi se pare ca nu sunt normala la cap
fac excese de furie si crize si urasc tot ce e in jurul meu, uneori sunt euforica alteori incep sa plang din senin pe muzicaa...
imi place ploaia si durerea, dar nu sunt emo, nu-i suport.
sunt vesela acum secunda urmatoare as putea cadea intr-o transa de nu mai zic nimic si privesc un punct fix
-nu am incredere in mine, ma intimidez, ma pieerd si am multe lucrurui de pierdut din cauza asta
nu sunt asa cum trebuie. mi-as dori sa nu mai fi fost deloc.
o sa treaca si starile astea dar pana atunci nu sunt in niciun caz multumita de mine, ma simt...ca si cum nu ar fi locul meu printre normali.
Deocamdata nu. Am dorinte prea marete, dar nu imposibile de realizat. Si-o sa lupt pentru ele!
Fizic? Nu, am nasul stramb. Dar hei, asta e firea oamenilor, sa fie diferiti. Si imi place sa fiu asa urat (sa fiu sincer, nu's urat, chiar deloc, exceptand nasul ) pentru ca asa imi pot gasi o fata care sa ma iubeasca sincer, nu sa stea cu mine doar pentru fizic. Pana acum, am avut 3 prietene, cu care am stat destul de mult.
Dunno, in curand cred ca o sa port si ochelari si cred ca o sa fiu implinit. Fizic cu prea am probleme, nimic psihice -zic eu- si cred cu tarie ca o sa fiu implinit.
D:
Nu imi e rusine cu mine, nimanui nu ar trebui sa'i fie, mai ales ca nasul asta il am dintr'o lovitura din copilarie, si o sa'l repar la 18-19 ani.
Asta's eu, ma accept asa cum sunt bine, nu, si mai bine.
Psihic? Almost. Mi'as dori sa nu mai fiu asa arogant, timid si mai calm, adica sa gandesc "la rece". In rest, ce pot sa spun, imi place cum m-am copt, chiar daca nu toata lumea ma agreaza, nu ii condamn. Fiecare cu gusturile lui, dar de obicei reusesc sa-mi fac prieteni destul de usor, si sa nu ma uite rapid.
Hm... Pot spune ca da insa as minti.Nu cred ca exista persoane care sunt multumiti de ei insisi.Hm...singurul lucru pe care mi-l reprosez este poate ca nu am copilarit destul insa in rest eu sunt Okay.
Theodora
Eu sunt multumita, am vise marete pe care le voi pune in aplicare destul de curand, unele deja le-am realizat : actoria, prezentarile de moda, muzicaa.
Deocamdata nu am ce sa imi reprosez.Acum nu am timp pentru regrete asa ca zic ca nu le am.Mai tarziu cand nu voi mai alerga atat dupa himere, o sa imi dau seama unde/cum/cat am gresit si am sa incerc sa mai salvez ce mai pot
Da sunt, dar sunt constienta caci nu toate lucrurile la mine sunt ok, dar in timp le voi repara si totul va fi bine . Sunt prea nostalgica la ora asta .
Pai, da "Ca vorba aia, nimeni nu e perfect, nici (daca stau bine sa ma gandesc) macar EU "!
Mereu este loc de mai bine.Ma refer la caracter si performante, dar este timp.In schimb fizic is multumit, mai ales daca mai cresc cativa cm in inaltime, in rest e ok.Sanatate sa fie.Restul omul si le face.
Julyly2089 întreabă: