Cine cunoaste locuri frumoase de vizitat in Madrid? Spuneti-mi si mie va rog... vreau sa plec in weekend la plimbare! Ms

Templul lui Debod - Templo de Debod - este un templu egiptean inchinat lui Amón de Debod, aflat intr-unul dintre cele mai frumoase parcuri din Madrid - Parque de la Montaña.

Situat aproape de Palatul Regal si Piata Spaniei, templul a fost un cadou daruit Spaniei pentru rolul pe care l-a avut in salvarea templului lui Abu Simbel din apele revarsate din lacul Nasser, dupa construirea Digului Aswan din sudul Egiptului.

Templo de Debod a fost construit in secolul IV i. e. n. si se afla in Valea Nilului, la 31 km de Aswan, pana in anii 1969 - 1970, canda fost dezmembrat si trimis bucata cu bucata in Spania. Structura a fost deschisa publicului in 1972, iar in interiorul templului este o mica expozitie de arheologie.
arque del Retiro

Parque del Retiro este un fost teren de vanatoare regal. In anii 1630 Ducele de Olivares a creat parcul pentru Filip al IV-lea, ca parte a Palatului Buen Retiro. Palatului a fost utilizat pana in epoca lui Carlos al III-lea, iar in anii 1770 a fost deschisa partial publicului. Din pacate pare parte a palatului Buen Retiro a fost distrus in timpul Razboaielor Napoleonice.

Parque del Retiro are suprafata de 1, 2 km2, iar in zilele de weekend se umple de artisti ambulanti, spectacole cu papusi si calesti cu cai care asteapta sa va ofera o plimbare. In parc exista si un lac cu barci si pesti.

In Parque del Retiro mai puteti vedea Palatul de Cristal - Palacio de Cristal - construit in 1887, Monumentul lui Alfonso al XII-lea, Monumentul fratilor Alvarez Quintero, Monumentul generalului Martinez Campos, Monumentul compozitorului Ruperto Chapi, Observatoriul construitin 1790, palatul neo-renascentist Palacio de Velázquez, precum si numeroasele fantani arteziene: Los Galápagos - Testoasele - din 1830, El Ángel Caído - Ingerul Cazut - din 1878, La Alcachofa - Anghinarea - din 1776.

Centro Cultural Islamico - Mezquita

Asa numita Moscheea M - 30 (datorita situarii langa drumul pentru motociclisti) este cea mai mare din Europa.

Cladirea stralucitoare din marmura alba tine sub acoperisul sau un colegiu, o casa de bai rituale, un gimnaziu, o cafenea si un restaurant arabesc numit Zahara.

Intregul complex a fost proiectat de trei arhitecti polonezi si finantat de Arabia Saudita. Serviciile religioase includ rugaciunea musulmanilor de cinci ori pe zi.

Madrid este capitala Spaniei. Construit pe ruinele unui fort maur numit Magerit, oraşul a devenit capitală în 1561, în timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg. Ca urmare Madrid a devenit un oraş înfloritor, iar astăzi este rivalizat cultural doar de către Barcelona.

Madrid este nu doar capitala ţării, ci şi capitala provinciei şi a comunităţii autonome Madrid.

Puncte importante culturale şi turistice includ faimosul Muzeu Prado, Muzeul Thyssen Bornemisza, Centrul de Artă Regina Sofia (unde se află Guernica lui Pablo Picasso), Casón del Buen Retiro, Palatul Regal, Templo de Debod, Monasterio de las Descalzas Reales, Puerta del Sol, Parque de Retiro, şi Chueca, cartierul homosexualilor.

Alte oraşe învecinate sunt populare pentru călătoriile de o zi din Madrid, incluzând Toledo, Segovia, Ávila, Aranjuez, Alcalá de Henares, mănăstirea şi complexul de palate de la El Escorial, şi Santa Cruz del Valle de los Caídos.

Madrid este cunoscut şi pentru viaţa sa de noapte şi discotecile sale; pentru madrileni nu este ieşit din comun să danseze toată noaptea, iar apoi dimineaţa să meargă la muncă. Această viată de noapte numită la movida, a înflorit după moartea lui Franco.

Madrid este servit de Aeroportul Internaţional Barajas. În ciuda populaţiei oraşului în jur de patru milioane (madrileni sau madrileños), metroul madrilen este una dintre cele mai extinse şi mai rapid dezvoltate reţele de metrou din lume.

Mănăstirea şi Escorialul din Madrid au fost înscrise în anul 1984 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

În centrul Madridului, în Plaza de Castilla, se află 4 zgârie-nori cu înălţimi cuprinse între 250 şi 236 metri.

Cu toate că nu s-au găsit încă resturi fosile umane, s-au descoperit mai multe ustensile, în special în jurul Arganda del Rey şi Manzanares, care dovedesc existenţa unor comunităţi umane în terasele râului, în locaţia actuală a oraşului.

[modifică] Epoca romană şi epoca vizigotă
Cucerirea, colonizarea şi pacificarea peninsulei Iberice, realizate de Imperiul Roman, au durat aproape 200 de ani, de la al doilea război punic până în 27 î. Hr., când a avut loc pacificarea nordului peninsulei, şi organizarea lui în trei provincii. Regiunea din care face parte Madridul de astăzi corespunde cu Tarraconensis.

Deşi este posibil că, pe timpul stăpânirii romane, teritoriul Madridului nu era ocupat decât de aşezări rurale, profitând de situaţia sa ca nod de comunicaţie şi de bogăţia resurselor, există totuşi dovezi care sugerează existenţa unei aşezări orăşeneşti, în jurul drumului Segoviei şi ţărmului râului Manzanares. De curând s-a descoperit o bazilică din era vizigotă, în preajma bisericii Santa Maria de la Almudena. Ideea existenţei unei populaţii sedentare în Madrid este sprijinită de cele două necropole vizigote din vechea colonie a Contelui de Vallellano. În cadrul vechiului centru medieval al oraşului s-a descoperit o piatră inscripţionată cu legenda «MIN. N. BOKATUS. INDIGNVS. PRS. IMO / ET TERTIO. REGNO. DOMNO. RVD. / MI. REGVM. ERA DCCXXXV», a cărei semnificaţii nu este clară, dar sugerează existenţa unei populaţii stabile încă din secolul al VII-lea.

[modifică] Epoca musulmană
Primele documente istorice privind existenţa unei aşezări permanente datează din epoca musulmană. În a doua jumătate a secolului al IX-lea, Mohamed I (852-886), emirul de Cordoba, construieşte o fortăreaţă pe un promontoriu de lângă râu (în locul ocupat astăzi de Palatul Regal), cu scopul de a vigila pasurile muntelui Guadarrama, şi de a fi locul de unde să pornească razii împotriva regatelor creştine din nord. Alături de fortăreaţă, mai la sud, se dezvoltă şi o aşezare umană. Această aşezare primeşte numele de Mayrīt, al cărui înţeles nu este clar, dar pare a fi un hibrid între două toponime foarte asemănătoare : unul mozarab, matrice (fântână), şi celălalt arab, majra, care înseamnă albia unui râu. Amândouă par să facă referire la abundenţa izvoarelor şi apelor subterane din acel loc. Din această perioadă se păstrează unele ruine, cunoscute mulţumită muncii arheologilor de după 1975 : zidul arab de la Cuesta de la Vega, turnul de la Plaza del Oriente şi vestigiile unui apeduct de la Plaza de los Carros. În secolul al X-lea, s-a născut Maslama al-Mayriti în Madrid, supranumit Euclide din Andaluzia, un astronom important şi fondatorul unei şcoli de matematică în Cordoba.

[modifică] Cucerirea creştină
După ce regatul musulman de la Toledo a fost cucerit de Alfonso al VI-lea de Leon şi Castilia, oraşul Madrid a intrat sub controlul forţelor creştine în 1085, fără ca acestea să întâmpine rezistenţă. Oraşul şi împrejurimile sale au fost incorporate de regatul Castiliei. Creştinii i-au înlocuit pe musulmani în centrul oraşului, arabii ajungând să trăiască în cartiere periferice. A existat şi un cartier de evrei în zona care avea să ajungă cartierul Lavapies. În secolul următor, Madrid a continuat să fie atacat de puterile musulmane din peninsulă, almoravizii dând foc la oraş în 1109, iar almohazii asediindu-l în 1197. Victoria creştinilor în Las Navas de Tolosa a însemnat sfârşitul influenţei musulmane în centrul peninsulei Iberice.

Din această perioadă provin două evenimente religioase care au marcat dezvoltarea creştinismului în rândul populaţiei din Madrid : descoperirea imaginii Fecioarei de la Almudena, şi a miraculoasei vieţi a lui Isidro Labrador, care avea să fie canonizat. Oraşul a început să prospere, şi a primit titlul de villa în 1123. Urmând aceleiaşi politici de repopulare din toată Castilia, Madrid a devenit liderul unei comunităţi de villa y tierra (municipiu şi teritorii). Guvernarea oraşului era responsabilitatea madrilenilor cu rang de vecinos, reunindu-se într-un consiliu deschis până în 1346, când regele Alfonso al XI-lea a implantat regimentul (regimiento), prin care doar oligarhii locali puteau guverna oraşul. În 1152, regele Alfonso al VII-lea stabilise graniţele comunităţii de villa y tierras, între râurile Guadarrama şi Jarama. În 1188, o delegaţie reprezentând Madridul participă pentru prima dată la Adunarea Generală a Castiliei (Cortes de Castilla). În 1202, Alfonso al VIII-lea i-a conferit primul for municipal, care reglementa activitatea consiliului, şi a cărui competenţe au fost amplificate în 1222, de către Ferdinand al III-lea cel Sfânt al Castiliei.