Ecologică
Se sting copacii din picioare
Şi zarzavatul pe răzoare,
Ozonul piere-n stratosferă
E aer greu în atmosferă;
Mâncăm şi respirăm chimie
Am şi uitat de veselie;
Cugetu-i gol de meditaţii,
Ne frigem toţi la radiaţii.
Plouă tehnicolor, acid,
Ne sinucidem? Ce stupid!
poezie de Ştefan Marinescu
Ecologia în suferinţă
E codrul cu românul frate,
De când se ştie, cu mult dor,
Dar de o vreme, sfidător,
Frăţia nu vrea s-o arate
Fidel chemărilor ingrate,
El defrişează cu mult spor
Căci lăcomiei i-e dator
Şi îl ucide-ncet, în rate
Pădurea pleacă a ei frunte,
De-aşa un frate-nfricoşată...
Şi-urcând pe a plăcerii punte,
Noi, cu privirea-nduioşată
Ades şi pe-al lui Venus munte
Găsim pădurea defrişată.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Omul, specie perfidă,
Ce-mblânzeşte să ucidă,
Ce domesticeşte fiare
Spre-a le pune în frigare.
Surâzând capcane-ntinde
Şi pădurea o aprinde
Seacă cerul, surâzând,
Numai moarte are-n gând.
Pipăie în infinit
Cu buricu-i de cuţit,
Unde în eter trimite,
Numai spre-a se compromite.
Început, sfârşit de drum,
Trece-nfăşurat în fum
Prim al minţii, rob al gurii,
Aberaţie-a naturii...
Ţipă pasăre şi pom:
Doamne, scapă-ne de om! La aer
S-a dus în codru, pe coline,
Mirându-se a "N" - a oară:
Ce aer, ce miresme fine!
Şi trase-adânc... dintr-o tigară.
Sejur ratat
Abia de mi-am permis vacanţa
Şi-am dat o fugă la Constanţa...
Mă uit de la balcon, în jur,
Cum plouă, plouă şi înjur.
Minciuni guvernamentale
Ministru'-n speech-ul său insistă,
Energic, de te-apucă dracii:
Pădurile, de fapt, există,
În schimb au emigrat... copacii.
Şeful de la mediu
La iarbă verde-a evadat,
Ministrul, dar l-a prins o ploaie
Şi-abia atunci a observat,
Că stă pe-un munte de gunoaie.
În natură
E, deja, un fapt notoriu;
Prostului îi pare logic
Să-şi marcheze teritoriu',
Cu "produsu-i" ecologic. si asta Funda?
Răspunde
-
anonim_4396 întreabă:
2 răspunsuri -
anonim_4396 întreabă:
2 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
