Papura, trestia, stuful, salcia, nufarul alb si galben, lotusul, pipirigul, sulfina, sageata apei, feriga de apa, lintita, pestisoara, ciuma apei (baltii), cosorul, penita (plante total scufundate in apa)
Papura - Papura apare pe malurile orcarui ochi de apa, de-a lungul raurilor si in locurile mlastinoasen. In afara de papura cu frunza lata, mai exista si papura cu frunza ingusta. Tulpina papurei este sub pamant, gros, noduros si cu multe materii de rezerva, dulci. Porcii mananca acest dar al naturii. Ramurile drepte poarta frunzele lungi, rasucite putin, ca sa reziste la bataia vantului. Pe unele ramuri netede, lucitoare si inalte, apar florile, sub forma a doua pamatufuri. Unul este cilindric, asezat mai jos, de culoare verzuie, care cuprinde florile femeiesti; altul, mai deschis, mai pufos, este in varf. Dupa polenizare, apar semintele, care sunt duse de vant in alte locuri, din papura, oamenii impletesc rogojini, fac garduri in jurul stanelor si chiar pereti in casele temporare de vara. Flori grupate în inflorescenţe în formă de pămătuf gros şi lung de 20- 30 cm.Creşte la marginea apelor stătătoare.
Din papura se confectioneaza cosuri, palarii, obiecte artizanale.
Trestia - Trestia este adesea confundeta cu stuful, cu care seamana. Insa trestia are o tulpina cu o inaltime de 4-5 m, fiind destul de viguroasa; se apleaca la bataia usoara a vantului, parand ca este lipsita de vlaga. Spicele sunt mari si au ramuri aspre, subtiri si firave. Intrucat tulpina este rigida si are numeroase noduri groase cat un deget, se foloseste la impletituri. Mai exista si trestie de zahar, din care se obtine cel mai bun zahar.
Nuferul - Nufarul este o podoaba a apelor romanesti. O floare mare, alba sau galbena, infrumuseteaza mai ales apele statatoare. Petalele multe, albe, formeaza o floare mare, care se deschide dimineata, pe la orele si se inchide seara la prele 16-17. El îşi ancorează rădăcinile pe mâlul de la fundul apei, iar pe tulpinile lungi din apă se fixează unele alge ce reprezintă hrana puietului de peşte, a larvelor unor insecte, a melcilor şi a lipitorilor. Mecanismul nufărului acţionează ca un ceasornic: florile se deschid întotdeauna dimineaţa la 6-7 şi se închid după amiază la 4-5, preferând un soare puternic. Ca o curiozitate, in în America de Sud exista un soi de nufăr, numit " Victoria regia". Frunzele sunt rotunde, mari cât roata carului( 1-2m diametru), cu marginile ridicate în sus. Ele pot susţine greutatea unui copil sau a câtorva păsări acvatice, adică cca 35 kg. În ele se scaldă păsările.
Stuful este o plantă erbacee perenă din familia gramineelor (Poaceae), care are rizom târâtor, tulpină erectă rigidă de 1-4 m, frunze lanceolate verzi-albăstrui şi flori dispuse în panicule terminale. Un stufăriş este o zonă unde creşte stuf în densitate relativ mare. Stufărişurile sunt situate de obicei la marginea unor bălţi sau lacuri, în braţe moarte ale râurilor sau în zonele deltaice. Stuful are o importanţă economică deosebită. El este folosit chiar si în construcţii, ca material izolant termic şi fonic.
Lintiţa (Lemna) este o plantă plutitoate care are forma unor bănuţi verzi.
Peştişoara (Salvinia natans) este formată din trei frunze, două la suprafaţă şi una sub apă ca o rădăcină.
O planta de balta este nufarul alb ...se gaseste in apele moldovei Este o planta ierboasa perena. Planta poseda o radacina puternica cu o multime de ramificatii orizontale cu ajutorul carora se fixeaza bine de fundul bazinelor cu apa stagnanta si in cursul inferior al raurilor Nistru si Prut la adancimea de pana la 4 metri.