Cand incerc sa vorbesc cu cineva necunoscul, ma balbai, ma incurc, fac ca toate alea. nici macar nu pot sa privesc persoana respectiva in ochi.
Nici eu nu am prieteni si tot in casa am stat vacanta asta, dar sa stii ca m-am tot gandit si nici nu am nevoie de "prieteni", decat sa ma vorbeasca pe la spate sau altele mai bine fara, plus ca daca cei pe care ii cunosti deja si sunt de-o seama cu tine nu au vrut sa fie prietenii tai inseamna ca nu sunt potriviti pentru asta, deci mai trebuie sa cauti si sa astepti
Asta pentru ca esti doar timida. Nu te mai gandi ca lumea te va judeca pentru ce spui sau ce gesturi ai. Eu, spre exemplu, sunt o persoana foarte dinamica, gesticulez mult, dau din maini zici ca imi iau zborul dar asa mi-e firea cui nu ii place poate sa plece. Incearca sa-ti invingi timiditatea si vei vedea ca dupa un timp vei fi mai in largul tau. Daca vrei, pe mine m-au ajutat, implica-te in voluntariate, conferinte, workshopuri unde interactiunea cu oamenii e esentiala. Vei prinde si curaj si iti vei face si prieteni
Stiu cum te simti, am avut aceeasi problema pana cand am ajus la liceu. Pe a 9a m-am hotarat sa imi fac prieteni am inceput sa ii intreb pe altii ce fac dupa scoala cine iese afara, daca ma cheam si pe mine si incet, incet am facut rost de ceva prieteni desi nu am scapat de acea stare de tot. Daca vrei sa povesteti cu cineva sunt disponibil mai ales daca te pot ajuta.
Penaaaa1 întreabă: