Ati vrea sa nu se mai termine o noapte? Sa nu va mai treziti dimineata? Sa stiti ca nu o sa mai inceapa iar o noua zi?
Ati vrea, sau ati vrut sa puneti pauza intr-o seara, sa o traiti mereu, sa nu va mai ganditi la ce o sa vina in ziua urmatoare?
Am niște insomnii destul de neplăcute și mă culc abia la 5 dimineața.
Genu' ăsta de nopți le urăsc și mi-aș dori să vină cât mai repede a doua zi, știind totuși că o voi lua de la capăt și sunt forțată să fiu supusă la aceleași chestii din nou și din nou, iar gândul ăsta mă obosește psihic și-mi vine să trăiesc ziua respectivă la maximum.
Dar, uneori, aș vrea să trăiesc la nesfârșit și ca acea noapte să nu se sfârșeașcă niciodată. Sunt nopți când vorbesc cu o persoană specială, iar timpul și spațiul se dau înapoi și rămânem doar noi la marginea ei iar timpul e oprit.
Sau nopți când ador pur și simplu noaptea în sine. Ca și cum aș putea îmbrățișa stelele, luna, totul. Când aș vrea să-mi preling degetele împrejurul stelelor și să le port în voia mea.
Și să visez la nesfârșit.
Și nu m-aș plictisi niciodată.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Mulţumesc mult, mno, la un moment dat o să mă hotărăsc că deh.
Departe? 
), hm. Să înţeleg că m-ai făcut inteligentă într-un mod subînţeles? Tnx. )
Răspunde
Da da Si crede-ma gandurile mele nu sunt "limpezi" de loc. Cred ca se duce un razboi in mintea mea
Doar noaptea e diferit.
Oare ar trebui sa ma bucure gandul ca mai sunt si altii ca mine? Sau nu... Adica uneori ma consideream un nebun pe lumea asta Nu stiu la altii.
Depinde.
Mie mi-e indiferent, mereu voi trăi în propriul meu univers.
Dar rareori, gândul că mai sunt persoane ca mine e liniștitor.
Mno, sper să fie ok şi să mă descurc, nu că n-aş avea încredere în mine.
Normal ca nu traiesti ca sa mori. Dar daca nu ai sti ca exista un punct terminal ai dispera. Nu e usor sa intelegi cu adevarat infinitul, ca om; poate chiar imposibil. Dar totusi incearca sa iti imaginezi ca existenta ta nu va inceta niciodata. E cumplit, dar de asemenea pot sa presupun ca dupa un anumit timp te-ai obisnui si ai percepe diferit timpul deoarece omul are adaptabilitate mare. Iar sa fiu blocat intr-un anumit moment sau un interval de cateva ore, o seara, intr-o bucla temporala, ar fi cumplit de asemena, dupa o vreme. Singurul lucru pe care l-ai putea face ar fi sa traiesti seara aia in toate modurile posibile. Si aici intervine infinitul din nou
Cred ca as putea sa vorbesc despre asta toata noaptea 
Eu sunt sigur ca existenta mea nu o sa inceteze niciodata. Fie o ca ofac prin alte persoane, ca las anumite invataturi sau idei de-ale mele sau fie ca o sa fac ceva ce nimeni nu o sa observe, dar cred ca este devreme sa ma gandesc la asta -_-
Sincer,oricat de mult mi-ar usura o pauza saptamana asta, nu as face-o. Serios, chiar n-as rezista mai mult de cateva zile trăind din nou și din nou aceeași zi ...Ar deveni prea plictisitor.
Și legat de noapte... Personal, eu vreau sa ma trezesc dimineata, adica fiecare zi e un fel de nou inceput.
Stiu ca asa e. Dar privind dincolo de aceste lucruri. Nu ai avut momente cand nu vroiai sa incepi urmatoarea zi? Doar pentru ca se intampla ceva neplact?
Existenta ta inceteaza cand mori. Amintirile altora despre tine cuprind imagini si stari, nu pot cuprinde existenta ta pe de-a-ntregul. Si la un moment dat, intr-un numar relativ mic de generatii (2, maxim 3), nu va mai exista nici o persoana care sa aiba o amintire reala cu tine, ci doar informatii despre tine. Adica vor crede in faptul ca ai existat (spun crede deoarece vor fi obligati sa creada ce le spune altcineva), dar nu va fi acelasi lucru ca si cand ar avea o amintire cu tine. Adica existentele voastre nu se vor intersecta niciunde pe axa timpului
Daca oricum se va intampla ceva neplacut, din punctul meu de vedere e mai bine sa inceapa mai repede pentru ca sa se termine mai repede. Nu prea are sens sa aman inevitabilul. Deci nu, dar am vrut sa treaca mai repede.
Da,chiar aș dori o mică pauză, de maxim o zi, și apoi să revin la treburile mele.Dar nu aș dori să am o pauză mare căci urasc vremea cînd nu am nimic de făcut, mă plictisesc îngrozitor și nu mai am chef de nimic.Deci eu iubesc viață așa cum este ea agitată, chiar dacă poate nu e ok să te supraobosesti, Eu iubesc agitația, deci nu aș dori să mă gîndesc doar la prezent, tot ce fac este cu un scop pentru viitorul meu.Tu?
Ai dreptate. Dar la mine au fost momente in care as fi vrut ca totul sa se opreasca. O seara la nesfarsit, sa nu vad ce imi rezerva ziua de maine. Dar mda... totul trebuie sa mearga inainte. Au fost doar momente
Cateodata simt ca nu am timp suficient, ca as face mai mult dar nu pot 
Hm...
As vrea ca o noapte sa nu se mai termine, dar totusi sa ma trezesc dimineata. As vrea sa nu ma mai gandesc la ziua de maine, sa ma eliberez de griji si sa traiesc clipa.
Tu?
Sunt diferite momente in care as vrea asta, sa nu se mai termine, dar asta cand chiar nu vreau sa se intample ceva ziua urmatoare, gen odata stiam ca trebuie sa merg acasa urmatoarea zi, dar stiam ca ma asteapta zile la rand de morala de la parinti pentru nu stiu ce chestie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
