Buna! Am 17 ani, iar iubitul meu este cu un an mai mare. Încă de la începutul relației mi-a spus că mă va aștepta până voi fi pregătită, chiar dacă va fi și dupa nuntă, acum, după 1 an de relație ma simt pregătită să îmi încep viața sexuală. Sunt conștientă de riscuri și știu că trebuie să mă protejez. Însă am o reținere, gandindu-ma la părinții mei. Știu sigur ca tatăl meu nu este de acord pentru că nu îi place când îl chem și sunt singură acasă. Desigur că mai pot aștepta, însă eu cred că trebuie sa trăiești întotdeauna clipa, bineînțeles într-un mod responsabil, dar stiu ca nu voi regreta niciodată pentru că este alegerea mea și asta îmi doresc eu. Doar gandindu-ma la tatăl meu mă voi simți vinovată.(nu este genul să pună întrebări sau să deschida o discuție despre acest subiect, dar propria mea conștiința este afectată). Să fac ce simt simt sau să mai aștept? Și considerați că este o vârstă potrivită? Sfaturi?

Eu ca baiat, de 24 ani, mi-am inceput viata sexuala la 16 ani, cu o fata de 20
Gandește-te bine inainte sa faci pasul acesta si asteapta sa faci varsta de 18 ani, zic si eu.........sa nu iti pare rău,ca ai facut-o cand erai minoră!

Succes!?














Am mai observat ceva...
Si mai nou, toti verii si prietenii mei, imi folosesc co tul de TPU, ca sa isi rezvolve probleme, ca le este lene sa isi facă conturi...

Așteaptă măcar pana la 18 ani. O să fie ok atunci. Zici și ți că rămâi la cineva peste noapte sau ceva de genu.

Vârsta potrivită este când ești 100% pregătit psihic, responsabil si documentat. Tu ți-o alegi, nu pasa pe nimeni sa spuna ce e bine, ce-i rau si așa mai departe, este viața ta.
Chiar nu ar trebui sa te intereseze parerea unor străini de pe TPU referitor la vârsta. Pe aici sunt mulți creștini îndoctrinați sau oameni limitați mintal, nu-i cel mai bun loc.
Nu înțeleg ce legătura are tatăl cu viața ta sexuală?! Nu văd unde este legătura, este corpul tau, viața ta, doar nu te gândești de fiecare data la el când iei anumite decizii care te privesc numai si numai pe tine. Nu mai ești copil, nu poți rămâne fata tatei toată viața. Acea fata se maturizează si devine femeie.
Cu cât amâni mai mult unele lucruri in viata, cu atât regreți mai mult mai târziu. Viața se trăiește. Nu ne gandim la frați, nepoți, etc.
Iar tatăl tau trebuie sa înțeleagă ca nu te poate tine toată viata in casa, ai viata ta, este mult prea protectiv din moment ce nu ii convine când îl chemi la tine, fiind singura acasa. Te privește doar pe tine si atât. Succes si distracție plăcută.

Tu ti-ai început la 16 și dai sfaturi sa aștepte pana la 18 ani? de ce n-ai asteptat și tu?!

Frumos, așteptați căsătoria și apoi o să fie de vis. Fără mustrări de conștiință sau gânduri ca "ce o să zică tata?". Și cel mai imporant...veți fi mult apreciați în ochii Lui Dumnezeu și mult mai fericiți unul cu altul.

Mai așteaptă un an ca să nu te mai simți vinovată.

La mine e alta treaba ca sunt băiat!?

Poftim? Explica-mi și mie ce fel de treaba