Man la modul serios s-ar putea sa nu existe acea persoana 100% potrivita. o relatie se bazeaza pe concesii si compromisuri. va trebui sa gasesti o persoana pe care o placi si pe care o intelegi si sa depuneti impreuna efort adevarat ca sa mentineti relatia si sa deveniti un cuplu mai bun. daca vei astepta toata viata ta pentru persoana perfecta, exista o sansa foarte mare sa mori singura.
o relatie se bazeaza pe comunicare, daca tu o sa lasi omul ala deoparte, el o sa fie distrus daca chiar tine la tine. eu zic ca mai bine ii spui ce simti, cat mai devreme, ca sa eviti chestia asta. stiu ca e greu si stiu ca poate ti-ar fi frica sa o faci, dar nu e mereu usor sa faci lucrul cel bun. nu trebuie neaparat sa te desparti, dar eu zic ca mai bine clarifici cat de serioasa si importanta e relatia pentru tine pentru ca el poate nu isi da seama singur.
oricum, nu pare genul de relatie care ar dura, ai sa intalnesti multe alte persoane dupa ce mergi la facultate, sunt sanse mari sa intalnesti pe cineva de care iti place mai mult decat de el; nu merita sa iti pierzi timpul cu el in conditiile astea si nici nu merita el sa sufere daca pateste sa il lasi fara ca el macar sa isi dea seama de ce, asa ca reiterez: spune-i ce si cum simti fata de el cat mai devreme.
atat am de zis.
In primul rand ai pornit din start cu o gandire proasta. Faptul ca te gandesti ca daca il lasi pe actualul, sau ca daca vei avea o alta relatie cu altcineva te va face o femeie usoara este gresit.Ai 18 ani, si tot timpul din lume sa experimentezi si sa gasesti persoana potrivita pentru tine.Nu trebuie sa te culci cu fiecare baiat pe care il intalnesti dar nu este nimic gresit in a cunoaste oameni.
Intr-o relatie dupa 3 ani (si mai ales la una inceputa la varsta frage) sentimentele incep sa mai diapra si nu mai este acea atractie ca si la inceput.Iar in cazul tau avand in vedere ca ai realizat ca nici macar nu sti de ce stai cu el sau de ce l-ai "luat" pentru ca nu va potriviti cu atat mai mult.
Daca simti ca nu mai ai sentimente pentru el mai bine ai lua macar o pauza. Spune-i ca vrei putin timp pentru tine sa stii ce ai de facut iar in functie de ce simti cand nu mai esti cu el vei sti daca e o alegere buna sa il lasi.Crede-ma am stat si eu cu cineva 8 ani chiar daca era oarecum evident ca sentimentele nu mai erau aceleas si ca ne-am cam plafonat, dar am avut gandirea aceia "deja ai mei il stiu, m-am obisnuit cu el, e o relatie sigura, cine sti peste cine dau" pana am spus "ei si ce? viata merge inainte si merita sa o traiesc fericita" si acum sunt.
Daca ar tine atat de mult la tine nu te-ar face oarecum sa ai "frica" sau mila fata de el.La un om pe care il iubesti si daca esti pe moarte tot ii areti ca esti puternic si ca vrei sa il vezi fericit nu ii induci o stare de obligatie.Trebuie sa poti vorbi cu el ce te framanta.
Si da, poate ai sa cunosti pe cineva la facultate dar atunci cand te desparti de actualul asa ar fi corect.Tu cred ca ai in minte sa cauti altul in timp ce esti cu actualul sa poti sa ii compari si sa vezi cu cine ramai.Sa nu il lasi pe asta daca si altul e la fel sau nu gasesti unul potrivit si e gresit.
Deci, din ce am citit eu aici ar trebui sa stii singura raspunsul. Chiar tu spui ca nu stii daca e cel mai potrivit pentru tine. Atunci de ce stai cu el? Din compromis? Asa o sa fie mereu. Din ce zici aici inseamna ca nu il iubesti cu adevarat, acea iubire, care arde in cineva dupa o anumita persoana, iubirea adevarata. Ti la el, il iubesti dar ca pe o persoana langa care ai trait.
Pe langa asta o persoana 100% potrivita pentru tine nu este. Nu exista asa ceva in lume. Da... iubirea adevarata exista, dar trebuie sa recunosti ca daca ar fi o persoana identica cu tine cel putin, si ar fi partenerul tau de viata, tot nu ti-ar placea pana la urma.
Oricum, pana la urma e normal sa te intrebi asta. Asa se intampla cu majoritatea relatiilor in lumea asta, din pacate. Nu mai e ca la inceput. Nu mai gasesti nimic interesant in el, ceva de descoperit sa inteleg. Incepi sa te gandesti la tine, la viata ta, la ce ti-ar placea tie sa faci si cu cine sa fi.
Exista anumite "seminarii" tinute pentru a regasi acea flacara in persoana iubita. Sau carti, sunt cateva carti potrivite pentru acest lucru.
Ai zis de experienta de viata... nu iti pot da pentru ca pana acum si nici nu o sa o fac (ma gandesc) nu m-am intrebat daca persoana iubita e cea potrivita pentru mine. Prin faptul ca o iubesc (si atat... nu e nevoie sa iubesti cu un motiv pe cineva, doar sa iubesti in adevaratul sens), m-a facut sa nu ma intreb niciodata asta.
Revenind, gandeste-te. O sa intalnesti alt baiat, poate o sa stai mai mult sau mai putin cu el, iar in acest timp o sa te gandesti iar, ca oare el e cel potrivit pentru tine? Pentru ca nu exista persoana perfecta care sa te completeze 100%. Si asa si trebuie. Consider ca e mult mai frumos, sa ai o persoana cu care sa discuti, sa glumiti, sa va "suparati", impreuna. Sa atingeti fiecare sentiment.
Sau... cine stie, Romania e mica, sansa de 100% a unei persoane e mica. Poate paradoxal, prin Africa, o persoana de culoare (care ar atinge anumite standarde si cunostinte), ar putea sa iti fie partener 100%, dar... nu ai de unde sa stii asa. Asa ca ce iti mai ramane de facut?
Daca ai intrebat asta, si mai ales ca vine facultatea, persoane noi, prieteni noi, imi dau seama ca o sa intalnesti alti baieti. Spune-i ce ai scris aici si prietenului tau, macar din respect. Sa stie, si sa inteleaga. Sa nu il amagesti degeaba.
In lumea asta, putine persoane sunt cele care iubesc cu adevarat, putine persoane care pentru ele viata lor nu inseamna nimic in comparatie cu a persoanei iubite. Nu mai exista acte de curaj, pentru ca nu mai exista asemenea situatii, in mare. Momentele de cumpana au devenit putine, acum lumea se intreaba daca sa continue o relatie doar pentru ca el/ea a zis ceva cuiva si atat.
Ce astepti de la el, sau de la o persoana care zici ca ti s-ar potrivi? Ceva interesant, o intelege perfecta, sa te faca fericita doar cand vorbesti cu el sau cand se uita la tine? Sa simti fluturii aia in stomac mereu? Sa mori de nerabdare sa vorbesti cu acea persoana? Gandeste-te ca nu esti numai tu. La fel de bine poate sa gandesca si el si oricine altcineva.
Ai zis de citatul ala cu pasarea din mana. Inteleg de aici ca nu il vezi pe el ca pe tine. De unde poate sa reiese si faptul ca nu il iubesti cu adevarat, si trebuie sa recunosti asta. Ci doar folosesti termenul de iubit. La fel cum el e o pasare, si tu esti (scuze expresia). Stiu ca e viata ta, si vrei sa ai parte de ce e mai bun in ea, doar ca lucrurile astea nu merg mereu. Nu e o poveste perfecta si fericita. Trebuie sa ai o gandire constienta, prezenta in acest moment.
Poti sa te desparti de el oricand (mai repede daca se poate, decat mai tarziu), sau poti sa vezi si acele lucruri care te-au facut sa pui aceasta intrebare, sa intelegi de ce gandeste si el asa, de ce e el asa. Ai putea sa vorbesti cu el, pentru ca acest lucru poate sa duca la ceva uimitor. Comunicarea e unul dintre cele mai importante lucruri intr-o relatie.
Din tot ce am spus, nu te-am pus pe tine cea... vinovata si pe el victima sau restul. E viata ta, daca nu iti e bine cu el si nu esti fericita, atunci ar fi pacat de viata ta sa o lasi asa, sa traiesti din "compromis".
Dar gandeste-te ca in lume pot fi persoane mult mai rele, oamenii alearga dupa fericire orbeste cand aceasta e fix langa ei. Pierduti in aceasta lume plina de mentalitati de tot felul, plina de vise, dorinte si tentatii foarte mari, oamenii se dezorienteaza si nu stiu ce sa mai faca.
Nimeni nu ar putea sa iti zica ce sa faci, pentru ca doar tu stii asta.
Pot spune ca ma bucur ca ai intrebat asta pentru tine, pentru ca te ajuta sa te cunosti mai bine si sa stii ce vrei de la viata. Mai ramane doar sa actionezi asa cum crezi.
Iti doresc noroc in a face ceea ce trebuie.
(gandeste noaptea, cand e linsite)