Azi m-am certat cu mama ..Bine mai mult ea s-a certat cu mine. Uite azi desenam si am muncit foarte mult am pus desenul pe masa si la masa stateau niste prieteni de familie, eu am pus desenul in fata barbatului si la putin timp a scapat apa pe el. A vazut cand am pus desenul si chiar daca a fost o greseala putea sa isi ceara scuze... Dupa mi-am pus in geanta instrumentele de desen si am aruncat desenul eram cu spatele si l-am nimerit ...Am urcat in camera cu mama dupa mine fara sa o chem eu si cand s-a inchis usa a inceput scandalul...A tipat, m-a facut in toate felurile, ma rog astea le patesc zilnic si o las.Dar a tipat foarte tare si chiar a vrut sa ma bata, a ridicat mana la mine ...Nu mi s-a mai intamplat, dar tu ca mama nu-ti aperi copilul sau ii spui aluia cere-ti scuze macar... Nu, mama a preferat sa ma vada plangand si suferind si acum scriu aceste cuvinte cu lacrimi in ochi si un nod in gat, nu pot sa ma uit la mama sau sa zic mama fara sa ma intorc si sa ma bufneasca plansul si tremuratul.
Intrebarea mea este ce sa fac? Mentionez ca mama acum se preface ca nu stie nimic si inteleg ca uneori are zile mai proaste dar azi nu a avut nimic, n-am vazut asa ceva niciodata...E prima data cand ma sperii incat sa tremur si sa suspin ..Nu puteam sa ma opresc. Multumesc persoanelor care vor raspunde ...Multumesc pentru timpul si anutorul care mi-l puteti acorda

Banuiesc ca te-ai calmat suficient cat sa analizezi situatia "la rece" si sa-ti identifici parte din propriile tale greseli :
* " eu am pus desenul in fata barbatului" ( afirmi tu!).Pe masa si in fata barbatului-musafirul familiei, era singurul loc din casa unde putea fi asezat desenul? Recunoaste, fata de tine insati, care este adevaratul scop al asezarii "'strategice" a desenului ---doreai sau nu sa-ti fie laudata lucrarea?
*" am aruncat desenul eram cu spatele si l.am nimerit"(spui tu!). Este sau nu reprobabil gestul tau de "a arunca"?

p.s
* Scuza ta, cum ca "eram cu spatele", nu sta in picioare ---fii sincera cu tine insati! Iar, pentru gestul reprobabil de "a arunca" ai fost, pe buna dreptate, certata!
* Parintii au obligatia sa-si educe proprii copii--- nicidecum sa educe un musafir in casa lor!

Mama ta este o fire destul de temperamentală. Probabil a simțit ca și când ai făcut-o de râs de față cu ai ei onorați musafiri. Nu a reacționat deloc ok, dar nu trebuie să pui la suflet.

E mama ta și te iubește deși uneori are astfel de reacții.

Tot ce poți să faci e să te îmbărbătezi singură și să treci peste. Poate ție pe moment nu ți se pare, dar nu e o situație gravă.
Gândește-te că unii copii sunt abuzați zilnic de către părinți. Atât fizic cât și sexual.

Deci încearcă să îți controlezi emoțiile și nu te mai gândi la asta. Într-un final mama ta își va cere scuze, când își va reveni.
Poate nu direct, prin cuvinte, dar prin acțiuni. Ca orice altă mamă.

Greselile se iarta! Sunt sigura ca mama ta te va ierta