Sunt un baiat cu anxietate sociala! Am vrut sa vorbesc acum cateva zile cu o fata de care m-am indragostit, aveam emotii mari dar eram sigur ca voi vorbi cu ea. Dar din pacate nu a fost in locul ala unde era cu cateva zile in urma, sigur o sa fie saptamana care urmeaza si as vrea sa stiu daca as putea cumva sa imi stapanesc emotiile astea si sa nu par un ciudat cu ea. As vrea niste pareri si de la fete, de exemplu cum vi se par baietii mai anxiosi? Ceva imi spune ca daca fata asta m-ar intelege m-as putea vindeca de toate fobiile pe care le am, as vrea sa fie persoana aia care sa-i spun toate trairile mele ca nu am gasit pe nimeni pana acum in care sa am incredere totala. E de ajuns sa vorbesc cu ea si sa-i par cat de cat dragut, sa nu-i las o impresie proasta. Dar as vrea sa-i aud si pe cei care sunt sau au fost intr-o situatie similara, in special cei cu anxietate sociala. Multumesc!

Nu știam că problema pe care o ai tu se numește anxietate socială.
O ai față de toată lumea, sau doar în relație cu fetele de care ești îndrăgostit?
Eu o numesc timiditate.
Așa am fost și eu. O fată de care m-am îndrăgostit. lucra la un magazin într-un mall. Doream să ajung la ea, din aceleași motive ca și tine. La 50 de metri distanță de magazin m-am oprit. Îmi era așa de frică, și nu am putut merge mai departe. Am avut nevoie de o jumătate de oră, ca să mă deplasez până lângă ea.
Apoi de emoție, după ce am salutat, nu am mai reușit să scot nici un cuvânt, mă uitam doar la ea, disperat. Fata și-a dat seama că din cauza ei sunt așa, s-a amuzat un pic pe socoteala mea, dar a fost fericită și m-a ajutat ea. M-a întrebat dacă doresc să cumpăr ceva. Apoi am început să vorbesc normal.
Ai învățat ceva din povestea asta?
Nu aveam de ce să îmi fie frică. Fata nu mânca băieți la micul dejun, mânca hotdog de vită.
Atunci, de ce îmi era frică?
Îmi era frică de mine!
Ce am făcut să nu îmi fie frică de mine?
Am acționat, m-am dus la ea.
Apoi eram așa de emoționat că nu puteam deschide gura să vorbesc, mă bâlbâiam.
Cum mi-a trecut?
Am făcut efortul să deschid gura.
Apoi mi-a trecut.
Dacă am acționat, emoția, timiditatea, anxietatea a dispărut.
Tu spui
=====
E de ajuns sa vorbesc cu ea si sa-i par cat de cat dragut, sa nu-i las o impresie proasta.
=====
Exact așa. e de ajuns atât și te-ai vindecat.
====
Iar ca să reușești este de ajuns să mergi la ea să o saluți.
Te va saluta și ea.
Și începeți să vorbiți.

O am fata de toata lumea, prima data cand am vazut-o pe fata asta a fost acum 3 luni si am fost atras din prima zi, timpul a trecut iar cum sufar de anxietate nu am incercat sa vorbesc cu ea, am crezut ca e ceva de moment si imi va trece! Dar nu a fost asa, sunt indragostit enorm de aceasta fata si simt cum ma omoara dragostea pe care i-o port. Acum cu toate ca sunt un ciudat, ma tot gandesc la ce cuvinte sa scot si sa-i vorbesc. Nu pot spune ca sunt chiar timid, adica am prieteni cu care vorbesc chiar orice, dar am starile alea de frica in prezenta persoanelor necunoscute sau cu care nu am avut vreun dialog. Iar in public, chiar daca nu vorbesc cu nimeni si doar stau acolo, am o stare necontrolabila de teama, incep sa transpir sau sa tremur si chiar nu mai stiu ce si cum sa reactionez!
Tu ai zis ca ai reusit sa vorbesti cu fata de la mall, dar ce sa-ntamplat dupa?
Ai mai vorbit? A iesit ceva?

M-am întâlnit de câteva ori cu ea, apoi mi-a făcut o figură, ca să mă facă să o las în pace. Eu am aplicat atunci principiul, dacă tu nu mă vrei, nici eu nu te vreau. Apoi au mai fost 3 cu care m-am plimbat și care m-au refuzat. Atunci am hotărât că, gata, acum nu mai caut o fată cu care să merg doar la cofetărie sau la film. Și am început să sun pe fetele pe care le aveam în agenda telefonică, începând cu litera A. la C am dat de viitoarea mea soție. De atunci au trecut 44 de ani. Am trei copii și două nepoate. Și sunt și azi timid, dar în limitele sportivității.