Bună.Știu poate că nu asta este cea mai bună idee, însă am nevoie să ma descarc și simt că trebuie să spun cuiva asta.Am câteva săptămâni de când plâng aproape în fiecare zi, chiar în fiecare zi aș spune.Inițial încep să plâng din cauza părinților,adică ei sunt plecați din țară,iar eu stau singură.Plâng pentru că mi-e dor foarte mult de ei și că nu mai pot să stau singură,apoi încep să-mi aduc aminte toate problemele pe care le mai am pe lângă. Sinceer,nu știu ce să mai fac,nu vreau să mai plâng,pentru ca de fiecare dată imi provoc dureri de cap, nu mai am dispoziție și mă simt aiurrea.Nu știu dacă mă puteți înțelege,dar chiar ma simt foarte prost,am nevoie de ceva,am nevoie de cineva care să mă înțeleaga.O am pe cea mai bună prietena,însă după ce pleaca ea, ramân iarăși singură.

Draga mea asa plang si eu de ceva timp dar din alte motive, nu departe de ale tale eu zic sa incerci sa iesi in aer liber, de exemplu cu prietena ta iesiti la plimbare, numai sta numai in casa. Incearcs sa vb cu parintii tai sa te ia la ei...sau gaseste-ti un iubit care sa fie aproape de tine sa te faca sa te simti bine. Numai plange ca te poti imbolnavii. Bafta si lasa singuratatea la o parte

Ceva medicamente antidepresive ai putea sa incerci.

Ba sa stii ca e o idee buna, faptul ca ai scris aici e un mod de a te descarca, si daca exista si persoane care te pot intelege, si te pot ajuta, e si mai bine.
Si eu sunt plecata in strainatate, si am vazut multi oameni care si-au lasat copii in tara, in grija bunicilor, sa stii ca nu le este absolut deloc usor, tot timpul sunt cu gandul la ei, si e duc grija chiar si din departare.
Cand vorbesc cu ei pe net, se intristeaza daca vad dorul copiilor lor, si de multe ori le vine sa lase totul balta, si sa plece acasa. Dar pe de alta parte, sunt constienti ca in tara nu le pot asigura copiilor lor nici macar necesarul pentru ziua de maine, ce sa mai vorbim de un viitor.
Sfatul meu este sa iti petreci timpul citind, vazand filme, iesind cu prietena ta la plimbare..., ce-ti place tie. Asa va trece timpul mai repede, si gandeste-te cu bucurie la ziua cand se vor intoarce parintii tai in tara, caci n-au plecat la plimbare, ci din nevoia de a-ti asigura tie un viitor mai bun.
Esti adolescenta, gandeste-te la ce vrei sa faci in viata, invata cat poti de mult, pentru ca mai tarziu sa nu fii nevoita la randul tau, sa pleci din tara, singura, fara familie.
Dă dovada de vointa, si lupta inca de-acum, poate si cu putin noroc, intr-o zi vei invinge.

Ai dreptate, dar simt că deja e prea mult, părinții mei sunt plecați de mult timp (mama de 8-9 ani, iar tatăl de 4-5 )Nu știu cât o să pot să mai rezist.Simt așa că toate n-au nici un rost.

Sa te descurajezi nu e o solutie, cauta sa te automobilizezi.
Parintii tai te stiu bine si in siguranta acasa, daca ar descoperi ca problemele cu care te confrunti sunt atat de mari, le-ar fi mult mai greu sa reziste si ei la randul lor acolo unde sunt.
Incearca sa-ti organizezi permanent timpul, si sa pui in aplicare ceea ce iti propui sa faci.
Pe langa lupta parintilor tai, trebuie sa lupti si tu, cu tine insati.
Capul sus, si simte-te ca o invingatoare!

Da,ai dreptate.Eu chiar incerc sa fac sa fie bine, dar na, sper sa-mi reuseasca si sa scap de aceste asa zise "probleme". Multumesc frumos, sfaturile tale le voi citi de fiecare data cand o sa aceasta stare.Merci mult