Ideal ar fi sa mearga la un psiholog, dar cum varianta asta e exclusa (desi ar trebui insistat asupra ei si, intr-un fel sau altul, sa se infaptuiasca, inclusiv la psihologul scolii poate apela cu incredere), poate vorbi cu tine, insa rolul tau n-ar trebui sa fie de sfatuitor, ci de ascultator. De multe ori, oamenii isi gasesc rezolvari la propriile probleme vorbind despre ele si constientizand unele lucruri pe care nu le-ar constientiza in mod normal, pentru ca sunt prea aplecati asupra problemei ca sa vada ca exista o rezolvare, de multe ori relativ simpla, fix langa ei. Reaminteste-i ca toata puterea de care are nevoie se gaseste in ea si fii gata s-o asculti, dar din nou, nu sari cu sfaturi, pentru ca cea mai buna varianta de rezolvare a unei probleme, atat timp cat nu-i ilegala sau complet imorala, e cea pe care ti-o dai tu, tie. Ai putea sa-i pui intrebari, sa o pui sa detalieze sau sa o intrebi ce emotii au starnit in ea o intamplare sau o vorba si de ce, sa o indrepti inspre lumea ei interioara, spre introspectie. Sper ca n-am fost prea vag si chiar daca ti se pare ca am fost, fa putin lucrurile pe care ti le-am zis si spune-mi daca observi o diferenta in ea.
1. la 13 ani e mica
2. Incearca tu sa o ajuti. Poate poti merge cu ea la psiholog. Incearca sa stai mai mult cu ea, sa iesi mai mult cu ea ca sa se obisnuiasca cu lumea si sa capete incredere