va rog ajutati-ma! povestea mea e una lunga si trista ...Viata mea a inceput sa se distruga in urma cu 7 luni ca pe mama mea a luat-o febra facebookului, eu am 14 ani, mami 43, tati 43. Ea statea nonstop pana la 2-3 noaptea pe fb nimic nu mai facea ca inainte, totul era schimbat la ea. Tata a inceput sa se ingrijoreze, si au inceput certurile, dupa ce mama la izgonit pe tati din casa, el a venit inapoi si iart se certau, pana ce tata i-a spart pc la mami si atunci mami s-a enervat si a bagat actele de divort, tati i-a cumparat un alt pc in 2 zile, si ea din nou statea pe fb. Acum aproape ca au divortat, de abia am reusit sa ii impac cat de putin, dar mama tot nu il mai suporta pe tata. Eu eram si inca sunt un elev destept, aveam doar note de 10, 9... mi-am facut o prietena, pe care o iubesc enorm, sunt cu ea de 3 luni, si cu tot stresul de acasa am inceput sa fiu foarte diferit. Partea cea mai rea, este ca, pritena mea a intrat si ea in febra facebookului, asa te trist eram, incat am luat cele mai mici note din viata mea, si nimeni nu ma certa pentru ca pe mama nu o mai interesa, pe tata nici atat. In concluzie viata mi-a cam fost distrusa de facebook, si inca mi se distruge, bucata cu bucata. Dragi prieteni, orice sfat de laa voi m-ar putea ajuta. Va multumesc din tot sufletul.

Pai,incearca sa te descurci singur...cat de putin si cel mai important ai grija la scoala pentru ca nu merita sa iti distrugi notele, daca ei sunt parinti tai si te iubesc vor intelege, trebuie sa le spui cat de periculos e facebook-ul.Nu te mai concetra pe certuile lor, se vor plictisi de facebook.Prietena ta daca are o influenta negativa(nu stiu sigur) incearca sa va intalniti mai putin.
Bafta!
P.S:Facebook-ul este o mare prostie!

Spune-le parintilor ceea ce simti,ca ar trebui sa se comporte ca niste parinti, sa fie maturi, spune-le ca familia e mai importanta decat un site de socializare. Daca nimic nu se remediaza vorbeste cu o ruda, bunicii tai, sau cu un psiholog.

Pai daca inveti bine nu te lasa...continua pentru ca toate astea sunt trecatoare si cand vei creste mare o sa razi de asta cand iti vei aminti..plus nu da vina pe parintii tai pentru starile pe care le ai..si nu iti face griji pentru ei ca vor trece peste..si cu prietena incearca sa fii la fel sau macar sa ii explici..pentru ca daca te iubeste cu adevarat o sa te inteleaga..si parintii tai nu te-au certat probabil pentru faptul ca stiu ca inveti bine si se mai intampla..Succes!

Şi eu sunt de acord că ar trebui să le spui părinţilor ceea ce simţi. Că doar cât de lipsiţi de inimă ar putea fi să-şi ignore fiul?
Nu-ţi afecta notele doar pentru asta.

Certurile din casa, urletele, palmile care imi erau adresate fara motiv, mau determinat sa iau note mai mici, si prietena mea, pe care o auzeam cum se lauda ea ca sta pe fb, toate astea...se aduna, nu cred ca ma intelegi

Chiar aşa e. Nu ţi-am înţeles bine întrebarea, se pare.
Eu, în locul tău, nu prea aş mai sta pe acasă. Deşi nu cred că acesta este tocmai un lucru bun. Poate dacă ai vorbi cu o rudă sau cineva apropiat. Poate ar face ceva în privinţa asta.

Incearca sa ramai cu capul pe umeri.Ai putea sa ii iei pe parintii tai intr-o zi la plimbare sau undeva..la un gratar..si sa le expui parerea ta cu referire la evenimentele din ultimul timp.Incearca sa le arati ca mai exista si alta modalitate de relaxare si ca inca por fi impreuna.Mult succes!

Eu am 43 de ani, si am trecut prin multe, din care multe au fost lucruri dure, asa ca am invatat sa fiu transant. Iti spun acum ce eu as face, nu ce ar trebui sa faci tu. Eu as face ceva cu calculatorul incit sa nu mai mearga, iar cind mama ar incerca sa intre pe Facebook, as intra in discutie cu ea, si i-as spune ce ne-ai zis tu aici, adica ca ma doare cel mai tare, si i-as arata ca Facebook-ul ii distruge viata si familia, chiar daca o face sa se simta bine. Dar asta as putea sa fac eu, tu ai 14 ani, si e mai dificil. Insa cred ca cel mai bine ar fi sa ai o discutie cu mama ta. Iar daca nu poti discuta cu ea, sa iei pe cineva mai mare, ideal ar fi dintre neamuri, care sa ii expuna situatia in care a ajuns. Oricum, e greu sa faci pe cineva care a ajuns stapinit de un lucru sa se desparta de el. E si Facebook-ul asta un fel de drog. Totul e sa o faci constienta pe mama ta de acest lucru.