În primul rând trebuie să fii convinsă că invidia nu e ceva bun. Cum te vei putea convinge, nu am cum să-ți spun, e un traseu mental ce va trebui să-l parcurgi singură. Dar când vei ajunge în punctul în care crezi cu toata ființa ta că invidia este un sentiment nociv, atunci ai făcut primul pas.
Al doilea pas este să te uiți la ce ai și să fii recunoscătoare. Cum ajungi in punctul acela, iarăși, ține de tine. E o călătorie personală.
Al treilea pas este să insiști. De fiecare dată cand vei simți invidie trebuie să îți aduci aminte de credința ta in nocivitatea ei și că esti recunoscătoare pentru ceea ce ai. Iarăși, e o călătorie personală, ce va dura.
Invidiosu roade osul ești și frustrata nu doar invidioasa, nu prea poți scăpa ușor, așa e caracterul tau, ogramada sunt așa ca tine de aceea nu reușesc in viața și comentează mereu din invidie viața altora cu hate când ei nu reușesc să își depășească condiția. Dumnezeu în general le da oamenilor după suflet.
Cel mai bine sa scapi de invidie e să îți vezi de treabă ta. Sa ajungi sa faci lucruri că sa te invidieze altii pe tine.
Baletul nu e sport.
De invidie poti scapa daca iti faci niste teluri pe care le si atingi, la urma.
Astfel inveti de ce esti mai capabil si demonstrezi de ce esti TU in stare sa faci (daca poti: chiar mai bine ca altii).
Mai bine nu postai comentariul asta, ti-a fost serioasa fata, cum sa scape de invidie....nu sa o iei peste picior
Ai vazut ca, baletul se joaca (de regula) pe scene?
Muscii sunt de la dansul ce le incordeaza muschii.
Muschii sunt pentru ca ai nevoie de forta in picioare ca sa suporti toata greutatea corpului pe ei cu atata autocontrol si gratie
Si ce daca e pe scene? Dansul e sport, sora mea la orele de balet facea vreo 5 tipuri de gimnastica inainte de coregrafii
Știi de când aștept pe cineva sincer să pună întrebarea asta?
Spun sincer deoarece e un maaaare atu să poți recunoaște lejer că tu poți suferi de boala invidiei. Mai ales în secolul 21, secolul avuției și al bogăției, invidia a devenit boala noastră, a tuturor, nimeni nu e fără de invidie, doar că unii au tupeul să o recunoască, pe când alții ajung să dea și în cap pentru invidie, dar nu ar recunoaște nici în ruptul capului că ei suferă de invidie.
Deci nu știu ce ți-au răspuns ceilalți pe aici, dar eu îți voi răspunde în stilul meu și anume, nu renunța la invidia asta, dar nici nu da în cap. Luptă-te doar ca invidia asta s-o canalizezi pe tine, pe persoana ta și pe motivația ta. Luptă-te din răsputeri ca de fiecare dată când simți că ochii ți s-au împăienjenit sau stomacul te-a ros de la invidia aia, să spui "AHH, ACUM E MOMENTUL SĂ MĂ VĂD, EU ȘI NEVOILE MELE, EU ȘI VISELE MELE, EU."
Luptă veșnic pe direcția asta și păstrează mereu un gram de invidie în suflet, nu uita că în viața asta nu există în final binele și răul, ci totul este relativ, deci invidia pe care toți la un moment dat o blamează, tu învață să o transformi în bine, în ceva bun și ce poate fi mai frumos pentru individ, decât dezvoltarea și creșterea lui. Deci motivează-te veșnic din invidia aia și poate chiar și din ură, dar motivează-te mereu să fii tu cea mai bună versiune a ta.
Deci ai spus că vrei la balet și chiar am impresia că tot contului ăsta am mai dat un răspuns mai demult cu exact subiectul balet, cum ai putea să faci balet la o vârstă mai mare? Parcă, dacă rețin eu bine, minte. În primul rând nu știu ce opțiuni ai tu la tine în zonă cu baletul, dar poți diversifica, știu din proprie experiență că este sfâșietor să nu-ți poți îndeplini visul, dar dacă nu reușești cu visul ăla mare, mai încearcă altele mai mici, ba chiar tu ai spus că invidia de fapt este pentru că prietenul tău și-a găsit o ocupație și tu nu.
Acum o ai.
Ia foia și pixul ăla.
Stai în pat întinsă și scrie tot ce ai vrea, ai visa sau pe unde te-ai vedea mergând sau a fi.
Când ai lista, bifează-le pe cele mai realiste și care ți s-ar părea ție că dacă în acest moment ieși pe stradă, l-ai putea efectua, lucrul.
Apoi vezi concret ce poți face. Unde poți merge ca să obții lucrul acela.
Dacă te lași pe tânjeală sau nu ți se pare totuși foarte atractiv mai scoate iar invidia aia din sân în care știai că prietenul tău merge la cursuri de chitară.
P.S. Nu uita că până la urmă, visele au și ele o dată de expirare și poate că până la urmă e exact ca și iubirea și relațiile, au fost, le-am trăit dar la un moment dat s-au dus dracu și trebuie să găsim altele. Cam așa și cu visele, ai visul cu baletul, dacă mai poți salva/obține ceva din el ok, luptă-te pentru asta, dar dacă nu, next și next.
Caută în tine ce te-ar mai putea împlini la fel de mult ca și baletul, poate ținând cont că baletul e pe sport și mișcare, poți găsi un frate sau o soră a lui, poate un alt dans și pe care îl poți face la tine în oraș, poate un alt sport, poate să mergi la sală și să alergi așa de mult încât într-o bună zi să participi la un cross. Baletul fiind și suav și pe artă, poate găsești o nouă artă, una doar a ta prin care să te exprimi și why not din care într-o bună zi să faci și bani, pentru că până la urmă, hobby-urile au și ele rolurile lor, dar banul ne guvernează și e un atu să ai un skill care să vândă.
Deci nu uita! NU RENUNȚA LA INVIDIE ȘI NICI NU LUA VIAȚA AMICULUI TĂU CĂ EL ÎȘI ÎNDEPLINEȘTE VISUL CI LUPTĂ-TE CA INVIDIA AIA SĂ TE FACĂ CEA MAI FAINĂ/PUTERNICĂ/FRUMOASĂ VERSIUNE A TA.
SUCCES!
E greu să scapi de invidie, am mai vazut că spunea cineva aici că pe lângă asta mai esti si frustrată si are dreptate, am avut si eu perioade în care am fost invidioasă si alte chiar mai rele.Toata problema vine de la subconștientul tău,conceptul tau de sine este problema,ceea ce crede subconștientul despre tine. Poate ai mai auzit vorba, dacă gândești negativ se întâmplă lucruri rele,daca gândești pozitiv se intampla lucruri bune, vorba e adevarata, mulți nu cred însă nu numai Dumnezeu ne controlează realitatea, ai auzit de proverbul,,, Ajuta te singur si Dumnezeu te va ajuta"?, si acesta la randul lui este adevarat.Fiecare din noi îl avem pe Dumnezeu in interiorul nostru, ceea ce noi gândim, pe o perioadă mai multă de timp si cu multa emoție, se va adeveri, deoarece subconștientul a impregnat mesajul cu tot cu sentiment, si l a facut sa se intample.Acum depinde de tine daca ma crezi sau nu,dar subconștientul (atât conștient cât și inconștient) a creat realitatea in care trăiești în mare parte,si eu la început am crezut că e prostie si că doar Domnul ne crează realitatea, toate de la El vin, dar odată ce am pus în practică, sa vad si eu daca e adevarat, si apoi a mers...mi am schimbat total parerea, eu consider că e o chestie adevarata, odată ce am pus în practică cum am spus si a mers de atatea ori.Sa uitam de mine si sa revenim la invidie, ar fi mai bine sa imi scrii in privat ca sa putem vorbi mai amănunțit, sa stiu ce s-a mai intamplat in trecutul tău pentru că invidia asta provine dintr o traumă pe care ai trait o, în orice caz, cel mai probabil provine din rana de nedreptate, subconștientul a impregnat acea rană, si acum tot ce se intampla in viata ta iti crează o stare de invidie.Ca sa scapi de ea,asa cum am scapat si eu,si acum ceilalti sunt cei invidioși,trebuie sa vorbim mult mai mult în privat deja raspunsul e destul de lung si nici nu stiu ce s-a intamplat in viata ta de ai ajuns in acest punct,trimite mi cerere si vorbim,daca nu vrei,e ok, dar nu cred ca altceva te poate vindeca de această stare decât dacă sti cum sa iti repari conceptul de sine. Daca chiar esti interesată, cum am spus vb si acum in privat si imi povestești ce si cum s-a intamplat in viata ta, ca sa putem sa iti reparam conceptul de sine si intr o perioadă destul de acceptabilă (o luna poate doua, depinde de tine) vei scapa complet de invidie, si nu numai atat, ceilalti vor deveni invidioși.
"Eu, eu, eu" sună a narcisism. Vorba aceea, din groapă în puț. Atitudinea individualistă a fost ultra explorata de generatiile trecute, și eșecurile ei sunt bine știute. Să lăsăm noua generație să incerce ceva mai benefic decât "eu, eu, eu".
Sper că ești psiholog și știi ce sfaturi să dai. "A repara conceptul de sine" nu ar trebui să fie ceva implementat de oricine, oricâtă încredere ar avea in propria judecată/experiență/cunoștințe/etc.
Nu sunt psiholog, dar pentru asta o sa aplic.Si da,stiu ce sfaturi să dau astfel încât să își poată repara conceptul de sine,în plus, și ar fi dat seama si singura daca eu aș fi ajutat o sau nu cu adevarat pentru ca singura metoda prin care poti repara conceptul de sine e prin o serie afirmatii specifice fiecărei traume, ce duc la un gând anume, iar mai apoi încetul cu încetul la vizualizarea afirmațiilor, iar repetarea ZI DE ZI, în special înainte de culcare si dimineata vor duce intr-un final la rezultatul dorit.Toata lumea poate testa asta si mai apoi sa se bucure de rezultatele dorite in orice domeniu, desigur ca inainte trebuie să își identifice traumele din copilărie apoi sa isi repare conceptul iar mai apoi sa înceapă să se gândească la ceea ce doreste (chestii materiale, diferite dorinte chiar si persoane) procesul se numeste manifestare conștientă, în cazul nostru trebuie doar sa identificam trauma sau rana Sofiei si s o vindecam(reparând conceptul adică) si astfel nu va mai simti invidia.
Ooo bun deci provocări discuții în contradictoriu nu știu cine ești dar am așa o stare de argumente și contraargumente, daaar ai găsit și subiectul cel mai sensibil pe care să mă contraataci pentru că sfatul pe care i l-am dat fetei, este ceea ce fac de aproape 27 de ani dacă nu aș fi făcut ca în sfatul oferit, aș fi ajuns de mult la închisoare, din cauza invidiei, dar nu aș fi reușit nici minimul pe care l-am obținut astăzi, deoarece, nu știu cum este în cazul altora, dar eu mă motivez al dracului de greu, dar când am auzit că x sau y are sau când x sau y m-a lovit cu adevărul, cu vorbe grele sau m-a dezamăgit, ooo, devin tornadă în a face lucruri, parcă God sau cineva ar fi apăsat pedala de accelerație a mea, așa că acest "eu" este salvarea de la invidie. Evident că este important și ce faci sau decizi să faci cu acel "eu". Pentru că în final invidia te poate înălța dar și coborî. Și ia uite cum ajungem iar la acel narcisic "eu" deoarece de tine depinde ce faci cu tot ce ai, ba chiar și cu ceea ce nu ai, de tine depinde să alegi.
Cât de individualitatea generațiilor trecute, cred că nu ești comunist de spui asta nici eu ce-i drept dar totuși eu zic că asta este generația individualismului, asta este generația în care alegem să iubim mai mult animalele decât oamenii, ba chiar o să ajungem zoofili la cât de mult ne-am atașat de animăluțe (nu o zic ca pe o critică, deoarece și eu am papagali și îi ador) dar iubim mai mult animalele, iar la oameni le dăm cu flit cu prima ocazie, nu mai avem răbdare, compasiune și nici nu mai vrem să reparăm nimic, acum suntem doar oameni singuri care o ardem din relație în relație, ieșim cu toată lumea, ba chiar se vorbește mult și de această socializare, dar nu ne cunoaștem deloc de fapt, socializăm vrute și nevrute, dar nu mai știm să ne auzim, ascultăm și nici ajutăm, se pare. Deci eu zic că asta este ERA INDIVIDUALITĂȚII deci eu cred că și sfatul cu axatul pe tine, este bun. Într-o lume așa, dansezi așa.
Dar nu dezarmez nici alte opinii și viziuni, fiecare are dreptul să observe alte părți ale Universului. Țin să cred că noi suntem perfecți oamenii, chiar dacă nu ar părea și fiecare om e creat după ordinea și perfecțiunea Universului, anume că fiecare om e dat să arate o mică bucățică a Universului, iar în final noi toți, dezvăluind fiecare câte o parte a Universului, noi dăm formă Universului, noi dezvăluim Universul și ia uite cum dacă am vedea lucrurile așa, poate am renunța la individualitatea asta care ne guvernează și acaparează din ce în ce mai mult.
Asa e caracterul tău, te concentrezi pe ce fac alții nu pe ce faci tu, te compari cu alții, practic ești axat mai mult pe energie negativa decât pozitiva și în felul asta nu poți sa fii fericit. Soluția este sa ți dai seama singur ca nu are rost sa fii invidios, sa devii mai înțelept și sa te concentrezi pe ce faci tu, pe ce îți dorești tu, sa găsești soluții, sa vii cu idei sa ai inițiativa fără sa te intereseze ce fac alții, fără sa te compari.
Daca ai nevoie de sport ca sa te preincalzesti inseamna ca e un efort intens, deci dansul e sport.
Atunci si unele munci grele sunt sport?
Incalzirea se face pentru relaxarea si incalzirea muschilor, inainte de eforturi deodebite sau niscari nai complexe, solicitante.
VulpeaDinUmbra întreabă: