Bună, va rog ajutați-mă, cu vreun staf! Efectiv simt ca înnebunesc, n-am prieteni sau dacă am prieteni nu pot sa zic ca alea sunt prietenii adevărate, ma simt uneori foarte singura și ma apuca des plânsul doar gândindu-mă la cât de singura sunt și ca nimeni nu ma vrea.Nu pot sa fac pe plac nimănui dacă sunt eu însămi sau sunt foarte sincera îmi zic toți ca par un copil mic sau efectiv ma evita, sau nu vorbesc cu mine,dacă sunt onchis îmi spun ca nu vorbesc ca sunt închisa. DACA sunt serioasa își bat toți joc ca am fata serios,dar asa am eu fata! Dacă zâmbesc de ce zâmbesc. Efectiv mă enervează că toti pot să aibă o prietenie stabilă și eu nu pot să îmi găsesc pe cineva cu care să fiu prietenă adevărată(da adevarata nu ca zice ca suntem prietene adevărate si ca e ia alaturi de mine si abia ma baga in seama ("bff"))sau faza cu iubiți toți au iubit,eu sincera să fiu nu vreau iubit,înțeleg că momentan nu e momentul potrivit pentru a avea iubit și pentru asta toată lumea îmi zice că ar trebui să mi fac iubit ca de ce nu am etc. dar eu nu vreau sau pe ascuns sa am iubit dar eu nici un caz vreau să fac așa ceva. Efectiv mă enervează gândul că cică am prietene dar nimeni nu iese cu mine iar mesaje când au ele timp și când vor îmi răspund, ori răspund ca să zică și ele ca un răspuns, îmi dă seen sau le scriu mesaj sunt conectate iar în momentul când am trimis mesajul ies efectiv din aplicație.
Deci efectiv când au ele chef imi vorbeșc. Nu mai suport și nu știu ce să fac fiindcă mă enervează că toți au prietenii stabile, doar eu nu pot, nu înțeleg ce greșesc și sunt sigură că dacă a-și sta o săptămână fără să scriu nimănui nu m-ar cauta nimeni. Efectiv abia acum înțeleg cât de grea și dureroasa e viata! Nu înțeleg cum au putut atâtea generați de oameni sa suporte atâtea suferite de-a lungul anilor.

Sper sa inveti din experientele astea ca oamenii dezamagesc, si cea mai mare prostie care o poti face e sa te bazezi pe cineva, dar e si un inceput bun pentru a incepe sa te descurci singura, pentru a lucra la independenta ta emotionala, si a-ti schimba modul de gandire cu unul mai benefic, unde starea ta de spirit depinde de tine, unde fericirea ta depinde de tine, fara a o astepta de oamenii din jur.

Dupa cum scrii esti la 12-13 ani, deci destul de micuta ca sa poti face singura ceva, de aceea ti-as recomanda sa stai de vorba cu mama ta, sa-i spui toate gandurile tale, sa i te deschizi singurei persoane care te iubeste si te va accepta asa cum esti, fiindca ea te poate ajuta sa-ti imbunatatesti starea de neincredere in tine si sa iesi din casa, sa-ti faci prietene, sa te joci cu ele, sa te bucuri de viata la anii astia atat de fragili.

"Efectiv abia acum înțeleg cât de grea și dureroasa e viata!"

Te inseli amarnic, fetita, viata este extrem de frumoasa si usoara pentru un copil de anii tai, doar ca tu ai ales sa te inchizi in casa si sa stai suparata pe tine, in loc sa iesi afara, sa te joci cu fetitele, sa te bucuri de vara si soare.

Vad ca tu ai deja o depresie serioasa si asta nu-i bine deloc.
Ti-as recomanda sa vorbesti de uregenta cu mama ta si sa mergeti la un psiholog, pentru ca nu-i normal ca un copil atat de mic, sa gandeasca atat de urat si trist, despre o viata atat de frumoasa si vesel, cum ar trebui sa fie pentru orice copil de anii tai.
Sanatate multa si recuperare usoara!

Nu înțeleg cum au putut atâtea generați de oameni sa suporte atâtea suferite de-a lungul anilor. Nu aveau Internet și au vrut iubit. Tu nu vrei, de aceea suferi,

Ce copilarisme. Si eu n-am inteles niciodata faza asta cu: " vaiii bff! " sau " vai vtm! " bro, Ce dumnezeul meu vtm? Astea-s chestii doar in gluma, nicio prietena nu si-ar da viata pentru alta si invers. Iar faza cu iubitul, pun pariu ca ele au iubit si nici macar nu se tin cu el de mana si deja vorbim de relatii sau iubiti. Wtf... Si din ce spui tu pe-aici... Astea sunt copilarisme de clasa a 6a.