În general, astfel de manifestări de "nelinişte", de "dezorientare" sunt stări foarte vulnerabile, şi indiferent de originea lor, trebuie să vezi în ele şi ocazia unei alte "aşezări" a "lucrurilor" esenţiale din viaţă, a priorităţilor, a valorilor, modul în care te raportezi la ceilalţi, modul în care te raportezi la Dumnezeu, aşteptările pe care le ai de la tine...
Într-o astfel de situaţie de lipsire de sens sau de dificultati este esenţial să cauţi sprijin moral. Nu sta aşa. Nu trebuie să îngădui nici o şansă pentru vreun gând al sinuciderii, nici în fanteziile şi nici în glumele tale.
Trebuie să fugi de un astfel de „început" de gândire, ca de sinuciderea însăşi, pentru că fiecare „început" de gând este ca o „toartă" pentru stări de mai târziu.
Stările de depresie sunt inevitabile în viaţa oricărui om, dar ele se primesc cu maturitate, demnitate, curaj şi înţelepciune (fiecare astfel de stare vrea să ne avertizeze şi să ne repare lipsuri)!
Este vital să ceri şi sfatul unui duhovnic, al unui preot cu experienţă, de exemplu, dar într-un moment liniştit în care să aibă timp să-ţi asculte şi să-ţi înţeleagă bine dificultăţile afective.
Şi trebuie să te mulţumeşti cu paşii mici dar siguri şi definitivi, ai aflării răspunsurilor, la întrebări esenţiale ale vieţii...
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Nu. Categoric nu. Daca te-ai gandit la asa ceva, esti fraier/fraiera. Nu rezolvi nimic cu asta. Discuta cu cineva problemele pe care le ai. Sper sa nu ajungi sa faci asa ceva.
Răspunde
Pai ...Majoritatea celor care s-au sinucis au crezut asta nu? Nu au m-ai suportat suferintele din jurul lor si au vrut sa scape de ele...Dar nimeni nu poate garanta chestia asta.Cel putin eu nu cred pana nu am dovezi 
Teoretic da, practic, e ca si cum te-ai da invins fara sa incerci, nu lasa probleme sa iti afecteze viata, toate sunt trecatoare, asa e viata mai de..., dar nu te lasa invins, asta conteaza.
Da, tu scapi. Le pasezi familiei si prietenilor. Acum ei ce ar putea sa faca, sa se sinucida la randul lor?
Da este o varsta cand ajungi sa te gandesti la astfel de lucruri cel mai bine e sa nu faci o monotonie in viata ta zi de zi acelasi lucru.e bine sa faci niste schimbari.sau vb cu cineva sa-i spui despre probleme tale.asa sunt uni aduna aduna si nu zic nimic si la un moment dat cedezi psihic
Adevaratul cosmar abia atunci ar incepe prin aceasta nebunie, tinand cont ca sufletul este vesnic. 
Ni. Toată lumea trece prin momentenin care vrea sa se sinucidă. Chiar si eu am avut astfel de gânduri, dar m-am gândit ca sunt atâtea lucruri frumoase care ma așteaptă in viață si sunt si mai multe lucruri frumoase pe care le las in spate, iar pana la urma toți o sa murim.
Normal ca scapi de ele, nu mai ai ce sa simti dupa
Doar ca scapi si de partile bune. Scapi de tot
Nu sunt mare credincios dar in biblie scrie ca sufletul unui sinucigas ramane prins intre rai si iad, un loc asemanator realitatii in care isi retraieste iar si iar moartea la infinit, suferintele si tristetea interioara fiind mult mai puternice decat durerea fizica pe care o resimte la nesfarsit.
Nu exista loc intre rai si iad. Biblia confirma doar cele doua locuri (de "fericire" si de "nefericire") si nicidecum vreun al treilea stadiu.
Sufletele care au ales intrarea in vesnicie prin sinuciderea (fata de trupul lor) L-au parasit pe Dumnezeu definitiv...
Problemele psihice deprimante tin deci de sufletul nemuritor, si se rezolva pe cale spirituala, si nu prin trupul, care nu poate rezolva de fapt nimic.
SUFLETUL CARE TREBUIE VINDECAT este nemuritor...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
